Georgeta Radu

RESEMNARE La margine de mine, la margine de dor,pe margine de vise din margine de nor,îmi mărginesc voința , îmi mărginesc puterea,îmi mărginesc răbdarea ce mi-a mărginit vremea. Din miez de amăgire din mijlocul furtunii,din miez de viață fadă din crezul stins al lumii,îmi rămân părticele, îmi rămân picături,îmi rămân zile scurte și câteva frânturideContinuă lectura „Georgeta Radu”

Lidia Zadeh

MIZA Destinul meu îl joc numai pe-o mânăPe mâna mea, de alta nu îmi pasăIluzii și propteli toate-mpreunăSunt amăgire, bluf, minciună crasă În cazinou crupierii iar adunăJetoane și monedele pe masăDar joc pe datorie și arvunăȘi pun fișicul tot, dacă mă lasăCu viața chezășie împreună N-am luat cu mine aur, nici avereAm luat un visContinuă lectura „Lidia Zadeh”

Camelia Corina Boț

Crucea din palmele mele Urc o treaptă,cobor douăsi iar urc,dar tot mai multcobor…în dreapta,speranțaîmi zâmbeștedin colțul gurii;în stânga,stă pitită deznădejdeașoptind:n-ai s-ajungi în vârfnici azi, nici mâine,oprește-te!Dar voința-mi face cu mâna,cu privirea-ialbastră ca cerul,mă-ndeamnă să mai urc o treaptă…și am urcat,și am tot urcat,atâtea treptec-am pierdut firulanilor ce mi-autrecut prin plete.Au fost ploi reci,dar și fierbinți;șiContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

Teodor Dume

Templul din mine corpul meu e un templu în care intrudimineața la amiază și searapentru dezvelirea sufletuluiaceastă golire e un ritual șiîl practic în spațiul în caredoar iubirea coboarăodată cu lacrima lui Dumnezeu nici nu-mi pasă de celelalte lucruriatâta timp cât primesc binecuvântareafie și pentru câteva clipeîncetez să mai fiu ce am fostdurerea se transformăContinuă lectura „Teodor Dume”

Madiana Domnița Lascu

Dator… de „Ziua Prieteniei” Miroase-a flori de tei şi-a veşnicieClepsidrei n-ai să-i furi nicicând nisipul…Dator eşti timpului cu o simbrie,Oricare-n lume ți-ar fi anotimpul! Miroase-a flori de tei şi-a veşnicieUmple-ți paharul, soarbe din secundăZâmbeşte-i timpului pe datorie,Şi vezi cum fericirea te inundă! Miroase-a flori de tei şi-a veşnicieChiar dacă gongul nu ştii când va bate,SăContinuă lectura „Madiana Domnița Lascu”

Mira Mar

Străină-n noapte Nu mă privi atât de tristă!Nu s-a sfârșit nici Cerul nici Pământulchiar dac’-afară bate vântulși norii- și fac de lucru pe-nserat. Cât o fi ceasul când suspinul ți se-nnoadăîn părul arămiu,puțin brumat?Și câte lacrimi își fac veaculîn ochii tăi de Cer curat? Câte poteci se-ndepărtează de la cuibși câte păsări sunt orfane deContinuă lectura „Mira Mar”

Flori Cristea

CINA Când făcea bunica peste pâine cruce,Cobora și cerul, se-așeza la masă,Pace îngerească se simțea în casăȘi-n lumina lămpii, parc-un nimb străluce . Împărțeam cu pâinea și lumina seriiȘi lumina zilei care se sfârșea,Bunul meu, un sfânt, îmi pare că venea,Ca în seara sfântă, seara Învierii. …La măsuța mică, dragostea e mare,Dragostea ne ține strânsContinuă lectura „Flori Cristea”

Paul Spirescu

DUHOVNICIE Noaptea aceasta de venin și de tăciunem-a prins stând în genunchi la rugăciune și cum stăteam așa n-am luat de vestecă apă în fântână nu mai este că seceta mi-a secerat copaciiși-mi bat sonor în poartă vârcolacii cerându-mi să le fac culcuș și lorîn paradisul destrămărilor că se aud voci tainice pe-afarăși-mi șuieră prinContinuă lectura „Paul Spirescu”

Petre Vatuiu

Eu n-am vrut să fiu rege Eu n-am vrut să fiu rege,Cu sceptru și tiară,Dar n-am putut alegeO viață mai ușoară. Căci, la-mpărțirea viețiiCând așteptam cuminte,Eu n-am văzut istețiiC-au luat-o înainte. Și rupți de lăcomie,Până să-mi vină rândul,Mi-au mai lăsat și mieTristețea și cuvântul. Chiar de atunci din eleAm început a-mi drege,În nopțile cu stele,VeșminteleContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Radu Iorgulescu

Popas Nu eram sortit nici primul,dar nici ultimul să‑ți fiu,ci așa cam pe la mijloc,ca o oază în pustiu. Ca o apă curgătoaresus pe munte, printre stânci,alungată de izvoarecătre mările adânci. Tu să bei din apa dulcece se zbate printre pietre,legănând ca să se culcefocul tău din orice vetre. Să îți fie alinareglasul meu înContinuă lectura „Radu Iorgulescu”