Mi-e foame, sete, dor… și te iubesc Mi-e dor de tine, dor de noi „precis”îmi pare că de-un veac nu ți-am mai scrisși-n tâmpla mea, instincte de păgânscâncesc de foame ori de dor de sân Mi-e sete, „categoric”, sete răude lacrima ce râde-n ochiul tăucând între noi și marele extaztimpul se sparge-n cioburi de turcoaz,Continuă lectura „Eduard Bucium”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Felicia Percec
Toamna-n pădure Peste creștetul păduriiTrece-ncet un cârd de gâște,Ce fac să tresară murii,Pe-o margine de miriște. Frunzele îngândurateDe pe crengile-amorțiteDe un vânt sunt scuturateȘi prin văzduh învârtite. Norii grei de ploi se-avântăPe-a cerului copertinăȘi cu stropi mari înveșmântăRamuri groase ce suspină. În bârlog ursu-și așternePatul pentru lungul somn,Pe când frunza lacrimi cerne,Ruptă de frig șiContinuă lectura „Felicia Percec”
Ana-Maria Tudorache
Două săptămâni și jumătate Dacă știamunde duc pașii tăi,aș fi alessă merg pe alte căi!Dar îmi crescuse-n sufletcolț de raiș-am vrut să fiupe unde tu erai! Și fiindcă nu puteamîncă să zbor,eu mă gândeamc-am să învăț cu tinedeși pe undevasimțeam un norde amenințărimurdare și străine! Sclipiri de argintau sfintele începuturi!Numai că mint.Iar în realitaten-ai fostContinuă lectura „Ana-Maria Tudorache”
Mircea Grumaz
destul într-o dimineață m-am săturat de mineși zău că n-am știut ce să-mi fac. m-aș fi vândut, dar nu știam cât să cer,m-aș fi împrumutat, dar nu găseam giranții potriviți,m-aș fi bătut, dar știam deja că doare,m-aș fi exilat în Sf. Elena, dar o făcuseră înainte francezii cu unul,ba chiar m-aș fi întinerit cu nișteContinuă lectura „Mircea Grumaz”
Petre Vatuiu
Despărțire Du-te, dacă ți-e voia,Fă cum știi. Eu oricumN-aș alege vreodatăSă-ți fiu stavilă-n drum. Mergi și lasă-te dusăCum destinul ți-e scris,Eu, iubirii de tine,Am să-i spun c-a fost vis. Clipa-aceea furatăO voi ține mereuLeac pe rana crescândăA păcatului meu. Și tu, plină de viață,N-ai vreodată să știi,Despre zilele meleCât vor fi de pustii. Du-te, dacăContinuă lectura „Petre Vatuiu”
Constantin Mosor
SÂMBĂTĂ Nu-mi aparține Sâmbăta, doar mie. E a întregii lumi, și de aceea, O-ntreb dacă mai vrea o poezie, Acum, cât e mai proaspătă ideea! Nu cred că-mi va răspunde, n-are vreme! Noi suntem mulți, iar ea e numai una, Dar cred că-i iubitoare de poeme. Așa mi-a zis acum trei ceasuri, luna! Idea scânteiazăContinuă lectura „Constantin Mosor”
Mirela Butacu
ÎN TOAMNA CU FRUNZE DE-OPAL În toamna cu frunze de-opalIubirea mai poartă stigmate.Eu pun peste vise un șal,Să nu le găsești înghețate.Știu c-o s-apari într-o zi,Cu ploi și furtuni după tinePoate-ai uitat a zâmbi?Poate ți-e dor azi de mine?! Poate prin umbre trecândȚi-am lipsit ca și nopților, zoriiSau poate de mine uitândN-ai văzut cum se-nalțăContinuă lectura „Mirela Butacu”
Petronel Vizitiu
OPRIȚI RĂZBOIUL Opriți războiul! Destulă-i durerea, Prea multe lacrimi au curs pe pământ, Prea mulți copii și-au pierdut mângâierea, Prea mult s-a rupt din al vieții cuvânt. Orașe arse, pământ răvășit, Case lăsate în umbră și scrum, Mamele strigă spre-un cer rătăcit, Dar nimeni nu știe ce va mai fi de- acum… Tunurile urlă, pământulContinuă lectura „Petronel Vizitiu”
Alexandru Ioan Filip
Clepsidra Calc prin clepsidra timpului meuBeduin fără umbră și vlagăNisipul din mine se scurge și greublestemul iubirii nu se dezleagă Cămile de versuri mă uită călareȘi oaza-i departe și poate e seacăEu zbor ca un nor care plouă-n uitareși setea de mine e tot mai săracă Intoarce iubito clepsidra din drumși pune tăceri pe iubiriContinuă lectura „Alexandru Ioan Filip”
Stell Alexandru
La flacăra ascezei La flacăra de veghe a unei lumânări,Când cade geana grea a dulcei înserăriTe văd venind aievea, iubita mea măicuțăCu taica braț la braț, în mică teleguță.Sculptată dintr-un nor, o scoică celestinăPurtată prin Eden, în liniște deplinăDe armăsari de foc, pe razele de lună,Ce ne deschid cărări, în care ne adună.Și în tăceriContinuă lectura „Stell Alexandru”
