„Mi-e dor de tine, Mamă!” Trec anii către iarnăȘi timpul blând mă cheamă…Prind clipele să cearnă:„-Mi-e dor de tine, Mamă!” Înger plecat departe,Cu gândul sub aripă,Timp veșnic ne desparte,Mi-e dor clipă de clipă… Te caut în ogradăȘi-n camera pustie,Găsesc a ta broboadă,Vărs lacrimă târzie. Se-nchide ciclul vieții,Ca mâine voi fi scamă;Așa e datul sorții:„-Mi-e dorContinuă lectura „Angelica Manole”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Julian Gamentz
Parthenope ai dispărut, așa, subitdin zâmbetul și plânsul meu,din tot ce noi doi am zidit,a mai rămas un chip cioplit. aș vrea, așa, în sinea mea,să îți cioplesc chipul de-atunci,iar după marile înfrângeri,să te refac din flori și îngeri. și de-oi pleca ca să mă cauți,în cele patru zări din cer,și de-ai muri de dorulContinuă lectura „Julian Gamentz”
Camelia Corina Boț
Aparență și esență Îți admir mascade aparențe știindcă sub ea stă a sufletuluiesență, răni cusutecu firul durerii, pasiunitrăite în focul iubirii,lacrimi șiroaieși pași prin noroaie…Râu de emoțiimă cutreieră,văzându-mă-nprivirea ta;zâmbetu-ți misteriosmă invită submasca timpului,pornind în călătorieprintre esențele vieții:iubire și blestem. Redactor șef: Ionuț Pande Director editorial: Camelia Corina Boț
Angela Petre
DISTOPIE Într-o lume mercantilă am uitat ce e iubireaNe urâm în metastaze și ne îmbrăcăm „de fițe”Om pe om disprețuiește, se tâmpește omenireaSe destramă pânza păcii tot plătindu-se polițe. Ultra bogații planetei construiesc în subteraneBuncăre autonome, preț a miliarde multe,Pregătind pentru scenarii refugii contemporaneMenite apocaliptic din adâncuri să exulte. Suflete pierdute-n umbre, multe triste șiContinuă lectura „Angela Petre”
Cristina Serghiescu
Prin sitele din conștiință Prin sitele din conștiință,Cerni tot nisipul de voință,Acoperi zile prefăcuteȘi spinii gândurilor mute. Albești cuvintele stinghere,Lași rozul viselor să spere,Îngemănezi culori potente,Țeși curcubeie inocente. Trezești toți mugurii iubirii,Îmbărbătezi ramul gândirii,Din florile târzii de șoapte,Crești fructe fragede de fapte. Pășești pe calea de lumină,Ții pleoapa inimii senină,Înveșmântezi tăceri în verde,Când roua dinContinuă lectura „Cristina Serghiescu”
Adrian Vasile Iftime
Iarna nu abdică Privesc la geam cum iarna nu abdicăCu mâinile de gheață sapă-n vârsteIar primăverilor le este fricăDin prima tinerețe să mai guste. Pe drumuri oameni risipesc legendeIar moartea nu se culcă pe-o urecheDe-ar fi sfârșitul nostru la calendeNe-am agăța de suflete pereche. Și disperați ne căutăm azi drumulPoate căderea ne va fi izbândăSăContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”
Firița Carp
După-amiezi optimiste În după-amiaza zilei de ieri, ne întâlnim, eu și el, două după-amiezi de trăiri și preocupări, două dorințe neimpresionabile de vreo opreliște, de nestăvilit de vreun inconvenient, de neoprit din visări de niciun îngheț.După-amiaza zilei e la vedere, după-amiezile noastre sunt învăluite de Cronos în entuziasm și speranțe, parcă ar vrea să-i deaContinuă lectura „Firița Carp”
Nazim Hikmet -traducere: Gabriel Cristea
Sălcii plângătoarede Nazim Hikmet Ape curgeaunălucind sălcii-n oglindă.Și plete în apă stăteau să-și întindă.Lovind cu săbii de foc plângătoare,galopau călăreți purpurii spre apusul de soare!Deodată,aidoma pasării-clipă,săgetată-n aripă,la mal,un călăreț sângerând căzu de pe cal!N-a strigat,pe nimeni să-ntoarcă din drum n-a-ndemnat,doar a privit cu lacrimi în ochipotcoave strălucind în galop! Ah, ce păcat!Ce păcat pentru el,căContinuă lectura „Nazim Hikmet -traducere: Gabriel Cristea”
Ion Sima Delagaleș
IUBIREA NU MOARE Iubirea mea pentru tine,frumoasa mea floare aleasă,nu moare la lăsarea întunericului ;rămâne agățată de inima meaca o ispită ce mă ademeneștecu amăgitoarele ei șoapte. Convins că ea e leacul ce-mi alinăsuferințele singurătății,o chem pe lângă minenoapte de noapte. Dorul și iubirea nu au moarteși nu pot fi trecute în uitare,cel ce n-aContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”
Nicoleta Lupu
Mamă Câți nori au curs prin ochiiÎntunecați de teamă,În pragul dimineții,Mi-e dor de tine, Mamă! De mâinile muncite,Ștergând sudoarea verii,Privirilor sleite,Tânjind răcoarea serii. Măicuța mea eternă,O candelă-n robie,Lumina mea din beznă,În nopți, la liturghie! Pe coastă, vântul iernii,Răzbate prin năframă,Departe-n umbra vremii,Te mai zăresc eu, Mamă! Bat clopote în ceață,Neostenită iarnă,Privirea, sloi de gheață,„MI-E DORContinuă lectura „Nicoleta Lupu”
Zbor spre înălțimi 