Umbra Te chem iubire, nu oricum, să viiFără de frici și inhibitii, de se poate,Numai parfumul în loc de haine să îl ții,Și părul lung și desfăcut pe spate. Să te așezi pe pat, dar la fereastră,Lumina lunii să-ți mângâie trupul,Iar umbra, trandafirului din glastră,Să îmi arate, unde pot să pun sărutul. Și umbra înContinuă lectura „Gheorghe Ionel Boboacă”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Teodora Pascale-comemorare: Manuela Cerasela Jerlăianu
Un poet grăbit, Teodora Pascale A trecut o noapte fără Teodora, aceasta este a doua, și aproape că s-a făcut dimineață. Ieri noapte, atât cât am putut să adorm, am dormit cu lacrimi în ochi, gândind la ea. În noaptea aceasta s-a întâmplat la fel. Ieri m-am uitat în istoricul convorbirilor telefonice cu Teodora șiContinuă lectura „Teodora Pascale-comemorare: Manuela Cerasela Jerlăianu”
Georgeta Radu
LA MÂNA SORȚII Încetinește soarta pe la geamuri,în miez de iarnă, prinsă-n flori de gheață,să-nșire chiciură pe-un fir de viață,să facă până-n zori timpului hamuri. Ăst’ bidiviu cu ochii de smaraldenu-i dă răgaz să-și treacă-n voie jocul.Îi seacă apa și îi stinge focul.E nărăvașul cu trei inimi calde. Cu clipele-n potcoave, drept caiele,aleargă ca nebunulContinuă lectura „Georgeta Radu”
Cristina Pasca
Naivitate Toți naivii lumii își sorb din nou lichiorulDe suferințe nude ascunse-n ceva bun.Beția îi muncește cu cinstea și cu dorul,,, Credeam într-o iubire!…” se leagănă și spun… Au adunat din lacrimi, chiar și-au mai pus o gură,Sperând ca noul sorb s-aducă o trezire…Dar tot efortul lor e transformat în urăDe forța ce pământul îlContinuă lectura „Cristina Pasca”
Daniela Konovală
În ajun ,,Se rotesc fuioare veștede de ceață”Ca un vis de abur peste amintiri,Dor îmi e de timpul câfnd sădeam speranță,Prin câmpii de neguri înflorind priviri. Palmele mi-s pline de petale stinse,Flămânzit mi-e trupul de-al iubirii rit,Sufletul așteaptă șoaptele promise…Straiele tăcerii m-au acoperit. Timp de sărbătoare împrejuru-mi crește,Clinchet de colindă saltă pe răzorLerui-ler se-aude caContinuă lectura „Daniela Konovală”
Lorica Mihăilă
În labirintul timpului pierdut Oceanul se adapă din lacrima-mi săratăși-o liniște adâncă așterne între noi,nu o să-mi fii aproape, știu sigur, niciodată,destinul nostru-i altul și ne împarte-n doi. Ne-am rătăcit aiurea în pătura de ceață,și-ascult cum curge timpul în infinitul surd,un spațiu gol îmi țese o umbră de paiață,e visul meu frumos ce cade înContinuă lectura „Lorica Mihăilă”
Laura Maries
Necunoscuta (partea întâi)Laura Maries Un Jaguar roșu, decapotabil, opri scrâșnind din roți înainte de trecerea de pietoni de lângă gura de metrou de la lzvor. Tânărul de la volan privea nerăbdător și oarecum stânjenit șirul de trecători ce traversau grăbiți strada. Tropăiau ca furnicile care încotro, fiecare mergând în treaba sa. Gura de metrou îiContinuă lectura „Laura Maries”
Gabriel Feresuare: despre poezia poetei Madiana Domnița Lascu
Ei bine dragi prieteni, și în această seară voi supune atenției dumneavoastră o altă realizare poetică a colegei noastre Madiana Domnita Lascu !De această dată poeta abordează complexa temă a existenței…Extrapolând situații de viață unor momente inedite, poeta ne transpune prin lectură în lumea marilor adevăruri ale clipei care trece irepetabil…Lectură plăcută tuturor și felicităriContinuă lectura „Gabriel Feresuare: despre poezia poetei Madiana Domnița Lascu”
Lidia Zadeh
VIAȚA pe TERRA Mi se strânge iască lacrima sub pleoape,Nimeni nu-i cu mine noaptea în odaie…Dragostea-i departe, moartea e aproape,Vremuri de răstriște, vremuri de războaie… „SE ROTESC FUIOARE VEȘTEDE DE CEAȚĂ”Iar acum, din ceruri, picură și tună!Viața mea pe Terra nu mai este viață,Pe sub pleoape grele lacrimi se adună… Negura albastră peste văi seContinuă lectura „Lidia Zadeh”
Costina Tănasă
Răspunsul universului A revărsat spre mine universulCe-am oferit: negație, durere.Mi-e viața gri, opac e înțelesulTrecutului, ce sapă în tăcere. Cresc fricile, ciudate încrengături,Îmi obturează calea înspre lume.Prin ele văd din viața mea frânturiȘi mă întreb când m-am pierdut, anume. În nopți de gânduri tulburi și durere,M-am agățat de lună-n disperareȘi am strigat, rupând a meaContinuă lectura „Costina Tănasă”
Zbor spre înălțimi 