Culori E atâta verde în mine mereu.Oaze lângă oaze vor să le atingspre-a sorbi răcoare din densul nucleuîn care-orice raze nicicând nu se sting. E atât albastru în al meu azurcare îmi alintă păsările-n stol,dorind ca in visuri să le dea contur,să-i fie iubirii un superb simbol. E atâta roşu în al meu destin,care nu-miContinuă lectura „Anatol Covalli”
Arhive categorie: Fără categorie
Corneliu Neagu
LICORNUL CU FRÂU DE ARGINT Se lasă-nserarea şi ninge afară,cad fulgii de nea peste case dansând,mă uit pe fereastră – aş vrea să aparălicornul cu frâu de-argint, galopând..Din hăuri de timp neştiute apare,cu aripa-ntinsă pe brâuri de ger,deasupra, pe şaua de aur călare,stă Zâna Zăpezii cu chip auster..Ajunge îndată cu frâul în mânăşi bate laContinuă lectura „Corneliu Neagu”
Elena Tamargo -traducere: Gabriel Cristea
Eu, havanezade Elena Tamargo Sunt din nou fata dinlăuntrul ierniiși nimeni nu îmi oferă o gardenie.Doar realinierea planetelor meleînfiază taciturna din străfundul străzii,aproape fericită, letargicăsub această piatră roșie.Neastâmpărul aidoma unui câmp înflorite moștenirea firească a unei femei trezite,un vis desprins de corpul pe care l-a folosit.Crinii din cartierul Rosita,singurii mei martori,așteaptă cucuveauadin tăcerea mea crepusculară.MăContinuă lectura „Elena Tamargo -traducere: Gabriel Cristea”
Flororiu Viorica
MELANCOLIE DE TOAMNĂ Zbor frunze în lacrimi, purtate de vânt,Domol ne cuprinde al vremii descânt.Țipăt de păsări s-aud din pridvor,În zare se vede un stol călător. Buciumul toamnei răsună cu dorSe scutură clipele, se ofilesc, mor…Greieri în noapte cântă pe a lor strunăIzvoarele plâng: departe-n surdină. Tot ce-a fost verde se usucă pe rând,Țăranii doinescContinuă lectura „Flororiu Viorica”
Valer Popean
Mi-e dor de viața din Ardeal Mi-e dor de viața din ArdealDe omenia omului de-acasă,De strugurele copt pe dealCând toamna peste plai se lasă. Pe unde am umblat pribeagPrin fiecare colț de țară,Aveam în gând Ardealul dragÎmpodobit cu flori în vară, Prin sate, oamenii în horăCinstesc bogatul rod din glieȘi păsări zboară, că o sorăDeContinuă lectura „Valer Popean”
Angela Petre
Convaleșcențe Azi spaima de azil îți dă frisoane Și scârțâi precum poarta la garaj Ai oasele subțiri și în tendoane Ți-ar trebui un nit din aliaj În timp ce-ți oxidează neuronii Oglinda dă cu tine de podea Și-n sânge trepidează feromonii Dar tinerețea s-a cam dus și ea Nu poți zbura oricum, mai sus deContinuă lectura „Angela Petre”
Viorel-Birtu Piraianu
Fluturi in noapte te priveamerai o picătură de ploaieîn bătăile de aripite-am învelit la asfințit cu vîrful degetelormi-ai acoperit buzele cu trupul albdăruindu-teo clipă începută într-un sărutaproape tot mai aproapeun țipăt scurt ca un semn de întrebareaveam nevoie acută să respir, să trăiesc, să iubescun fluture alb în bătaia luminiipe umerii goi am așezat mugurin-aiContinuă lectura „Viorel-Birtu Piraianu”
Relu Popescu (Viorel Poenaru)
1)Nu căuta discuție unde nu poate exista dialog. Tăcerea te va răni mai puțin decât cuvintele goale. 2)Tăcerile pot fi mai înţelepte decât o mie de cuvinte doar atunci când au sens! 3)Rămân rezervat, căci am văzut cum aroganța s-a prefăcut în tăcere pe buzele celor care au ajuns ceea ce au ridiculizat. 4)CARACTERUL BINEContinuă lectura „Relu Popescu (Viorel Poenaru)”
Lidia Zadeh
Convalescențe Scheletul mi se contorsionează Și oasele-mi trosnesc adeseori E semn că bătrânețea debutează Iar spaima de azil îmi dă fiori Când totu-n jurul meu se oxidează Întreb oglinda ,cine e regina?, Nu îmi răspunde dar îmi sugerează Că e momentul să îmi fac morfina În scurta viață astrele ne ceartă Că stăm ca nișteContinuă lectura „Lidia Zadeh”
Gheorghe Apetroae
Ce dacă la finit renunți și-mbrățișezi neantul Ce dacă, toamna arămie vine în al tău cuvântcu ploi reci pe carâmb, cu vânturile aspre,demonice-n foșnirea frunzei, copacii dezvelind,cu-n aer ud și greu, dansând pe caldarâm…și-un gros covor de fruze-ți trezesc melancolii…!*Ce dacă, în curând îți vin zăpezile, în fuga de finitși se aștern pe clipa ta,Continuă lectura „Gheorghe Apetroae”
Zbor spre înălțimi 