Prețul E-atât de ușor să predici din tribuna ta semeațăCând nu ți-ai plătit tributul niciodată, nicăieri…Fără pieptul smuls de gheară ciuruit ca să mai speri,Fără terciuri de moarte ți-e ușor să treci prin viață… E-atât de ușor să predici fără nici măcar să sângeri,Fără ghimpi crescuți din frunte, fără-o inimă zdrobită…Când iubirea ta de verde-iContinuă lectura „Ștefan Olaru”
Arhive categorie: Fără categorie
Camelia Corina Boț
Cea de azi La urmă,am pornit înspre Tine!Tu m-ai înțelesașa cum nici eunu mă înțelegeam. În palmele Tale,mi-am golit amărăciunea, Din Tine,mi-am umplut golurile. După toate acestea,n-am mai fost cea de ieri;nimic, nimic n-a rămas,m-am reconstruit…prin liniștea ce-și țeseaculorile în sufletul meu. Acea linișteplină de diversitateaunui câmp înflorit.Acea liniște ruptădin colțul ochiului Tău… Nu mai suntContinuă lectura „Camelia Corina Boț”
Dorina Omota
Fantezie de vară Mi-am dorit sa-mi ard iubirea într-un crâng de romaniță,Dar a scânteiat cenușa, atinsă de-o veveriță:Uitasem că este vară, și că arșița e mare,Iar în suflet mii de fluturi, îmi cereau o îndurare. Zefirul plutea alene pe a dorului cărare,Sărutând cu sete iarba, care se uscase tareȘi-mi aduse-o ploaie lină ca o dulceContinuă lectura „Dorina Omota”
Nuța Crăciun
dimensiune nostalgică am învățat în timpcă oricât aș fi de tristălumea nu se oprește în locsă ia parte la tristețea mea,că oricât aș fi de departe,lumea e doar la o aruncătură de băț am învățat să văd și să iau doar partea bună a lucrurilor,pentru că în timp înveți și așa te protejezi,te ajuți șiContinuă lectura „Nuța Crăciun”
Didi Grosu
Fereastră spre rai În grădina din fereastrăTeiul susură în geamSă-mi deschid spre marea-albastrăVisul agățat de-un ram! Să-i deschid ferestrei meleLarg, un iris spre azur,Pe-un covor de albăstreleStele bolții să-i mai fur! Ochiul minții las deschis,Drogul slovei să-mi inundeC-un sărut de mac aprinsGândul toamnelor fecunde! Aș înmuguri-n cuvinteȘi-n ferestrele deschiseMi-ai așterne dinainteFlori de rai demult promise!Continuă lectura „Didi Grosu”
Violeta Andrei Stoicescu
PLOAIE DE VARĂ Arşița verii,Glasul tăcerii…Cheamă spre searăPloaia de vară. Raza de soareCu resemnareSe pierde-n zareÎn grabă mare… Natura-i toatăÎncețoşată…Norii se-adună,Deodată tună, Fulgere albeSe prind în salbe.În depărtare,Sub frământare, Un val de mareStă în picioare.Vântul aleargă,Urma să-i şteargă C-o adiereŞi-ndată piere…Stropi grei de ploaieCurg în şiroaie. Lanul fierbinteTace cuminte,Chiar dac-afarăPlouă a vară, Iar pe răzoareEContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”
Florentina Savu
M-AM NĂSCUT CAPRICORN M-am născut Capricorn.Într-o iarnă greaDe crăpa oul pe masă…Steaua mea n-a zâmbit,Lumea pentru mineEra mult prea săracă!Am îmbogățit-oCu gângurit de copil,Cu visuriAbsurd de frumoase,Cu pajiști de verdeÎn cântec,Cu lacrima-ntoarsăSpre zâmbet,Cu zâmbetul vitregitChiar de viață! M-am născut Capricorn,Cu voință și determinare,Lipsită de scutul iubiriiDar mereu visătoare,Mereu luptândPentru gura mea de aer și apă,PentruContinuă lectura „Florentina Savu”
Georgeta Istrate
SFATURI Pe patul de suferințăNu mai e loc de căință,Te-ajută sfântă credințăȘi cu dramul de voință. Poți să ai averi cu carul,Palate, ca în povești,Când ți se umple paharul,Pe toate le părăsești. Poți avea mii de prieteni,Copii, frați, părinți, cumnați,Nimeni drama nu-ți trăiește,Deși sunt îngrijorați. Numai Bunul DumnezeuTe-ajută când ți-este greuȘi te vindecă de boală,DinContinuă lectura „Georgeta Istrate”
Marilena Răghinaru
Mi-e dor… Mi-e dor să te mai sun acum, iubite,Să îmi transmiți, prin gând, o mângâiere,O alinare-a inimii zdrobite,Zbătându-se, nostalgic, în tăcere. Mi-e dor, din versuri, să îți simt iubirea,Ce, ca o poezie, ne-a legat,În visul meu să îți revăd privireaDe Zburător din Eden exilat. Mi-e dor de ziua când aprinse buzeS-au întâlnit în tainiculContinuă lectura „Marilena Răghinaru”
Constantin Mosor
LACUL CU APĂ VERDE ,,ÎN VALEA DE CENUȘĂ E-UN LAC CU APĂ VERDE”Ca veșnicia ierbii în palma primăveriiCare abia așteaptă să înflorească meriiPrin care pașii noștri, încet-încet s-or pierde. Cenușa nu e rodul tăciunilor din sobă!Tăciunii niciodată nu-și vând cenușăria!Asemenea păcate nici Dumnezeu n-aprobă.În fața lor nici umbra nu-și scoate pălăria! ,,Un lac cu apăContinuă lectura „Constantin Mosor”
Zbor spre înălțimi 