DESPRE ALCOOL ȘI ALCOOLISM De când mă știu am urât acest umilitor obicei, care la unii s-a transformat într-un adevărat viciu. Și asta nu pentru că la vârsta aceea fragedă conștientizam consecințele sale nefaste, dar curioasă am fost întotdeauna și de fiecare dată studiam firea oamenilor care ne intrau în casă sau pe care îiContinuă lectura „Florentina Savu”
Arhive categorie: Fără categorie
Ovidiu Oana-pârâu
Hai, Doamne, la povești, la poartă! Atâția pași prin lanul de cuvinteȘi eu un rătăcit, dar nu dintâiul.După mulți ani am auzit Rămâi!-ulCa rost al meu în loc de luat aminte. Rodirea asta poartă-n ea sămânțaRostirilor în sutele de veacuri,Aleasă din noianele de bracuri,Ca semn identitar la cuviința Acestui neam venit din străvechime.Învrednicit de astfelContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”
Nicoleta Lupu
Visând la noi M-am rătăcit în visele de ieri,Se pare că nu am nici o ieșire,Când pașii mi-i indrept spre nicaieriPrimește-mă la sânul tău iubire… Să-mi reazăm capul și să te cuprind,De mijlocul durut și obosit,Spre învieri în taină să aprind,Trăiri… care-au murit necontenit, Înalță cugetul departe către stele,La miază-zi să ne-ntâlnim, apoiVorbește-mi despre tine,Continuă lectura „Nicoleta Lupu”
Ion Mitu
Cella Serghei- Camil Petrescu „Niciodată nu va ști omul acesta cît rău mi-a făcut! Am rămas cu un dor. Cum să-ți explic? Neliniștea mea…”„Sunt vorbele triste ale Cellei Serghi, femeia pentru care cuvintele dor, neliniște și iubire au fost sinonime cu numele lui Camil Petrescu.Povestea lor de dragoste nu a fost una fericită. Cei doiContinuă lectura „Ion Mitu”
Ion Sima Delagaleș
Te am pe tine În exilul în care m-ai abandonateu mă purific prin suferință și durere,la tot ce-am fost supus și-am înduratde dorul tău voi dispărea-n tăcere. Am revăzut trecutul ce ne leagă,am răscolit prin amintirile de ieri,sufletul tău de azi să înțeleagă:iubirii suntem amândoi prizonieri. Tu îți ascunzi iubirea sub tăcereși mă învinuiești căContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”
Paul Spirescu
CÂNTEC MUT PIERDUT ÎN IARBĂ Robit de chinuri şi răpus de boalăabia-mi mai port cununa mea de spinisecundele tot mai ades mă-nşealăprietenii îmi sunt tot mai puţini tot mai ades în nopţile de toamnăorbecăind absurd prin ceaţa deasăbate discret la uşa mea o doamnărugându-mă să o primesc în casă pe masa de stejar zace psaltireastrăluminândContinuă lectura „Paul Spirescu”
Mihaela Vaida
Povestea florilor de mac S-a prins în ochiul tău o floarepământul iar s-a zdruncinatși cu petale arzătoarela cer albastru s-a închinatPrivirea caută-n visarepustiu-și leapădă veșmântuldin lanțuri cere îndurareiubirea, veșnicind cuvântul. Puteri abrupte nasc în tinesfârșind prăpăstii din trecutcăderi în alb, acum străinedorințe nasc prin pasul mutTot rătăcind la întâmplare,fâșii de raze se desfacîn zboruri lungiContinuă lectura „Mihaela Vaida”
Angela Petre
Elegie E-atâta întuneric și totu-i în reluare,Iar lumea-i răvășită cum n-a fost niciodată,Târziu este în toate, nu mai avem răbdareCu ceasul ori clepsidra de timpuri agățată. Ades mergem aiurea, fără s-avem o țintă,Rătăcitori prin codrii albaștri de poluare,Cărarea e greoaie și pare că se-avântăSpre negura puterii, cu lumea la picioare. În valea de cenușă e-unContinuă lectura „Angela Petre”
Constantin Mosor
ÎN VIAȚĂ E NEVOIE ȘI DE VÂNT Se scuturară florile de măr!E alb pe jos de parcă zici c-a nins!Nu ăsta e sublimul adevăr!Vântul nu le zburase dinadins! Nu-i vina lui! El are niște legi,Legi care nu sunt scrise pe pământ!Tare m-aș bucura să înțelegiCă-n viață e nevoie și de vânt! Și florile de mărContinuă lectura „Constantin Mosor”
Cristiana Iliuță
Vânătorul Ai poposit o clipă în gândul meu albastru,Un munte-și strigă zarea, râvnind un infinit,Tu , vânător de nimfe, cu sufletul sihastru,Din care veșnicie, de unde ai venit? Apusuri violete am petrecut în taină,Era o nebunie și m-apăsa cumplitAceastă ne-mplinire, purtam o altă hainăÎn toamna vieții mele…În suflet mi-ai cioplit. În stânca ce crescuse, icnindContinuă lectura „Cristiana Iliuță”
Zbor spre înălțimi 