Arhive categorie: Fără categorie

ZIUA DE AZI… SĂ NU FIE MÂINE.Camelia Stefan Vine o zi când ruga noastrăSe va auzi din ceas în ceas,Când de atâta rugă-n sihastrăRămâne doar crucea, noi fără glas. Mătănii vom face, căzând din picioare,Vom implora TATĂL cel SFÂNT.Vom alerga în amiaza marePeste cadavre cu tălpi sângerând. O candelă aprinsă vom ține în cuiVeghea-vom, săContinuă lectura „Ștefan Camelia”

E TÂRZIU E târzie clipa, e târziu și gândul.Dimineți pierdute își așteaptă rândulSă se nască iarăși, să fie trăite,Pentru veșnicie, sau câteva clipe. E târzie viața, uite-o cum se duce!Merge înainte, tot cărând o cruce.Caută un loc, caută un mal,Mai are de mers până la final. E târzie ora, veacul e târziu.Merg tot înainte, darContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”

Un puzzle cu nostalgii și fluturi clipește-n silabe de mărmirarea despletită din umărul oglinzii,un gest de albastru decojitsub bolți de bufnițe visătoare,aceeași dimineață sau alt rimelpentru jobenul agățat de ghilimelesub tălpile lumii ceruri ninserespiră sincopat un textdespre sărutul grăbit dintr-un ghioc de mugurvirgule din geometria primăverii*în colțul sticlos dintre păianjeni și steledealul scrie oval unicornulContinuă lectura „Beatrice Alfred”

În franjuri de smarald…autor: Daniela Konovală Te iert de toate ce-au rămas străine,De timpul rupt în franjuri de smarald,Cuvinte sigilate în aldineCoboară noaptea-n fluturi de brocart. Se-ntinde pâcla nopții peste case,Culorile se sting în abur dens,Iubirea vine treierând mătaseSub umbra Lunii în șoptiri de vers. Dispar secunde-n curgerii de uimireClepsidra-și uită firul de nisip,Te iertContinuă lectura „Daniela Konovală”

Iar şi…iarVioletta Petre Iar au înflorit castanii, ca un cântec înspre cer,Trec pe lângă mine anii, ca un scâncet efemer;Aş închide o secundă după gratii s-o păstrezCând m-o prinde somnul veşnic, şi-nc-o viaţă să visez. Iar vor înflori salcâmii şi vor ninge alb pe noi,Anotimpurile toate se vor duce înapoi;Vor lua cu ele timpul să-lContinuă lectura „Violetta Petre”

Un nins… de Petre Poștașu’ Când mi s-a prins de frunte dâra viețiiEra așa plăpândă, ca un nins,Și n-am simțit prin vâlva tinereții,Cum ea își face cale înadinsȘi-și cară, câte unul, toți nămeții;Nici nu mai știu pe ochi cum s-a prelins… Ieri am tăiat un pom uitat de vreme,Cădeau uscate ramuri pe pământ.Când îl loveam,Continuă lectura „Petre Vatuiu”

UNDE DORMIM DACĂ PĂMÂNTUL MOARE? Celor care pun umărul la uciderea Pământului. Când Dumnezeu ne-a dăruit pămânul,Sigur nu s-a gândit că omul poateSă-i murdărească acoperământulȘi să-i tocească hainele în coate! Pământul era vesel, veselieDin care n-a rămas nicio fărâmă,Căci, omul nou, așa precum se știe,Ia târnăcopu-n mână și…dărâmă! Iar Dumnezeu întruna reclădește,Fără nicio secundă deContinuă lectura „Constantin Mosor”

De ziua ta, femeie! De ziua ta femeie cu ochi de abanosEu îți doresc să-ți fie eternă primăvară,Să-ți fie viața lungă, să-mbătrânești frumos,Să-ți cânte trubadurii pe strune de chitară. De ziua ta femeie cu ochi de cer seninEu îți doresc să-ți fie doar soare în privire,Să nu cunoști tristețea, să-ți fie drumul linIar lacima să-țiContinuă lectura „Iancu Cătălin”

La mulți ani, poezie! Azi e ziua ta… Mărturisire Cu poezia am crescut odatăŞi-n universul ei mă regăsesc,Cuprind în suflet veşnicia toatăLa ceas târziu, când muzele sosesc… Cuvinte plămădite-n călimară,Se-ngemănează-n gândul nerostit,Ca mai apoi în vers să îmi răsară,Când bate miezul nopţii… desluşit. Plutind pe-un colț de-albastră reverie,Tăcerile din mine se topesc…Dacă prin vene-mi curgeContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”

LA COLOMBA DI PACE Poso gli occhisulla punta dei miei piedi.Si apre il vuoto,nel quale rimbombano,come magma in un vulcano,la sofferenza,la speranza sbiadita,quel domani chenon arriverà mai.Ad un tratto scendonodal cielofluttuandole ali spezzatedei miei sogni,formanouna colomba bianca,simbolo di pace.La terracomincia a gioire,pervade la naturacon il suo canto.Pian pianoil vuotoinizia a colmarsi,nei miei occhiil riflesso dellaContinuă lectura „Paul-Andrei Rîpă”