Rugă Dă-mi Doamne înapoi aripa frântăfă-mă la loc cu toate cum erausă-mi amintesc cum florile ardeauși să ma-nalț din nou spre steaua sfântă Să-mi pui în suflet zborul din poveste,și cântecul ce nu l-am cunoscut,prin mugurii ce tremură în lut.să simt din nou cum cerul îmi dă veste Lumina toamnei palidă și slabăcând dorul nuContinuă lectura „Radu Iorgulescu”
Arhive categorie: Fără categorie
Alexandru Popa
RONDELUL DEZNĂDEJDII Nu te-aștepta să mai renascăAceastă țară-ngenunchiatăStând cu coloana-ncovoiatăFără ca biciul să pleznascsă ! Privirea-i tâmpă, nefirească,O-adunătură idioată,Nu te-aștepta să mai renascăAceastă țară-ngenunchiată ! O națiune dezmembratăCe stă ca proasta : ,,gură-cască”,Da-i place, mult, să trăncăneascăS-arate cât e de ,,dășteaptă” ! Nu te-aștepta să mai renascăAceastă țară-ngenunchiată… ! Redactor șef: Ionuț Pande Director editorial:Continuă lectura „Alexandru Popa”
Tatiana Pavel
Acasă …mergi cu mine? Te țin de mână şi, uite, am o cutie de chibrituri! O păstrez de la ultima împărtăşanie… Nu-ți fie teamă! Dacă ne va trebui lumină, voi aprinde candalebrele din castanul de la poartă; aşa vom şti locul. Ție ți-a spus cineva: eşti frumoasă? Eşti aproape la fel de frumoasă ca trestiaContinuă lectura „Tatiana Pavel”
Silvana Toma
Se sting lumini E noapte iar și iar e lună plină, din stele cade peste Univers, o mantie de liniște deplină… De nicăieri, cuvinte-ncep să vină, să se îmbrace-n haine de lumină și să se împletească-n ultim vers. Târziu, când pleacă luna la culcare, foșnește doar o foaie-ntr-un caiet, rămas deschis pe-un colț de taburetContinuă lectura „Silvana Toma”
Tatiana Pavel
Târziu De cete cerți cu mine aşa târziu,când se prelinge frigulprin crăpătura lemnului uscatdin podul unde-am tot urcatce am crezut că potlăsa in alte anotimpuri?De ce nu vrei să-mi stai alături,pribeag uitatpe-o margine de drum?Eu incă vreau să te alint!Doar mă atingi cu desfrunzirea sitoti mestecenii bătrâni,se pleacă-n fața ta…Nu e păcat?Eram doar eu, cuContinuă lectura „Tatiana Pavel”
Daniela Konovală
Țesători Adesea trec prin fața casei albeSă mi te văd în umbre de perdea,De te zăresc cu genele-aplecatePeste-un poem… mi-e dor de dumneata! M-aș mulțumi cu străluciri de zâmbet,Ori un cuvânt rotund să-mi dăruiești,Din când în când un gând pornit din sufletSă-mi umple călimara cu povești. Nu voi din tine carne juruită,Știu că nu-i rostulContinuă lectura „Daniela Konovală”
Mira Minu
Gust de limpede Am să m-așez pe frunze uluite,Am să te-aștept venind eliberatDin ale toamnei pagini îndoite,În semn de trecere spre neuitat. Ai să m-aduni cu strugurii din vieȘi-n zori, cu prima brumă de oftat,Cu gust de limpede-ți va fi doar ție,Senin mușcat din bobul meu perlat. Am să te cer răstimpului tăcerii,De-nsoțitor sau prințContinuă lectura „Mira Minu”
Elena Caseriu
ÎN MURMUR DE DOR Mă îmbrățișez cu amintirea ta, Scrisă pe cer cu lumini de stea, Si cu lacrimi în râu de suspine, Doar ochii tăi mai pot să aline. Te caut mereu în raze de soare, Și în curcubeie pline de culoare, Doar roua florilor mă liniștește Iar dorul dureros mai ostoiește. În ecouriContinuă lectura „Elena Caseriu”
Ion Sima Delagaleș
FATA PĂDURII Zburam ca o frunză peste pădurecând o liană verde mă prinse de mânăși mă trase printre ramuri spre ea,să nu mă-ndoiesc cine îmi este stăpână. Mi-am întins brațul mult în fațăs-o opresc, să nu mă tragă-n ispită,dar ea mă îndemna să nu mă opun,să-i dau sufletul să mi-l înghită. Venise se pare odatăContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”
Paul Andrei Rîpă
Tramonto d’autunno Rosatocome il vinonel calice della vita. Momentodi muta saggezza,si rispecchia nel maree accarezza il viso. Tramonto d’autunnoinvita a sognare,mette le ali,insegna a non sprecarenessuna gocciadi quel vino,a proseguirepasso dopo passocon la saggezza acquisita. Apus de toamnă Roșuprecum vinulîn cupa vieții. Momentede tăcută înțelepciunese oglindește în maremângâie chipul. Apus de toamnăinvită la visare,pune aripiînvațăContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”
