Triumful binelui (partea a șaptea -ultima) Luni, dis-de-dimineață, s-au întâlnit în fața secției de poliție. Veneau ele din direcții diferite, dar gândeau la fel. – Sărut mâna, doamnă Petruța! Nu erați în concediu? – Nepotul meu așa crede, dar eu m-am perpelit toată noaptea. Nu m-au lăsat gândurile în pace. Am vrut să te prindContinuă lectura „Laura Maries”
Arhive categorie: Fără categorie
Dorel Rotariu
Pernele copilăriei Perne moi, pline de vise,V-aș așterne în cerdacȘi când stele-s aprinseSă mă-mbăt de liliac. Să îmi pară șoapta lunii,Mama, tălmăcind povești,Acu’-n ora rugăciunii,Vreau cuvintele-i cerești… Azi mi-am pus în cerdac,leagănCă-s miresme de bujori,Luna-mbracă un mesteacănCu marama-i până-n zori. Au vecini cireșe coapte,Mamă, am rămas copil!Haidem la furat o noapte,Că tu știi să calciContinuă lectura „Dorel Rotariu”
Teodor Dume
Ștergarul în care mi-am uitat copilăria mamas-a dus să adune câteva ierburisă le așeze în mănunchisub grindăsă poarte de belșug și de noroc…nu mai are cum să ajungă la cinăde va veni târziupe întunericîmi va pune mâna în poalăși-mi va sprijini somnulpână dimineațăcând liniștea spartăde întâiul cântat al cocoșuluiîi va reconstitui chipulo lumină va țâșniContinuă lectura „Teodor Dume”
Cristina Pasca
Ploaie de flori Ar trebui să strângem floriDe pe câmpia curățieiȘi-apoi să le-aruncăm în nori,Să plouă harul poeziei. Ar trebui să strângem viațăCăci moartea lumea ia în ciur;Neguri groși pămânu-nvațăCum să moară-al morții nur. Să curgă-n rouă peste dor,Pe fruntea lumii obosităȘi tot ce-i bun fie ușorCa ruga ploii, cea șoptită… Ar trebui s-avem lumină…Ah,Continuă lectura „Cristina Pasca”
Constantin Mosor
„INTRAREA E PE LA EȘIRE” În memoria profesorului George Pruteanu. Pe-o stradă, nu chiar una cu renume( Numele nu prea are importanță ),S-a înființat un magazin de glume!Te uluiesc de cum apeși pe clanță! Chiar pe vitrina prietenă cu praful,Antigramatica, cea fără de pereche( Celei curate-i scriem epitaful),Te gâdilă ciudat pe la ureche! Pe unContinuă lectura „Constantin Mosor”
Alexandru Popa
Nesupus Să tac… nu pot; și nici să stau deoparte,Ori să mă plec în fața ta, docil,Când știu că ești un jalnic imbecil.Să spun ,,am înțeles’’, când n-ai dreptate ? Nici să-ți fiu ție slugă nu se poate,Pe gâtul meu, piciorul n-o să-l pui,Pot fi oricând prietenul oricui,Sau pot fi tuturor dușman de moarte. Neliniștea-miContinuă lectura „Alexandru Popa”
Elena Caseriu
PRIN FOCUL STINS ȘI DOR APRINS Printre ploi mă doare un suspin,Când sufletu-mi în dor se frânge,Și împletesc neantul prin destin,Peste timpul care veșnic curge. Se transformă iubirea în cenușă,Dusă prin vânt în cele patru zări,Și a îmbrăcat trăirea o mănușă,Purtată-n timp pe tainice cărări. Se ascund pe cer, prin albii nori,Resemnările sculptate-n noapte,Când curgContinuă lectura „Elena Caseriu”
Cesar Vallejo – traducere: Gabriel Cristea
Sub plopide César Vallejo Lui José Eulogio Garrido Ca hieratici trubaduri înlănțuiți,însângerații plopi au adormit.Pasc ierburi verzi sub soare amurgitturme-n Betleem, pe dealuri line și cuminți.Și-un vechi păstor, al celor de pe urmămartiri ai luminării,-nfiorat,în ochii săi pascali și-a adunatstele neprihănite, într-o turmă.Trudit ca un orfan el cade-ngenucheatpe-al câmpul altar, șoptind îndoliat;și ruginesc umbros tălăngiContinuă lectura „Cesar Vallejo – traducere: Gabriel Cristea”
Corneliu Neagu
CLIPA Ah, clipa care vine cum ucideicoana ta care-n apus dispare,iar mintea prinsă-n cugetări perfide,devine un teren de vânătoare.Cu frâul gândurilor într-o mână,adun din ochi supusa depărtare,în timp ce cornul nemilos răsună,iar calul rupe iarba sub picioare. Aleargă peste vreme-n ritm nebun,pe-a dorului himerică chemare,cupinsă-n neguri reci care apunpe visul meu de falsă vânătoare.Năvalnic măContinuă lectura „Corneliu Neagu”
Nela Viorica Boca
Proscrișii… Mi-aș fi dorit o amnezie, să mă îngrop adânc, să uit…O omenire fără omenie, silit căzută în genunchi…Ciumații lumii și leproșii, damnații veșnic de serviciuDeportați din existență, vinovații din oficiu…Un haos dirijat ce împresoară, cu întuneric hâd, perfidToată scânteia ce aprinse,cândva lumina într-un gând…Ce semne așteptați din vremuri? Ce tălmăciri să mai înșir?Căci risipităContinuă lectura „Nela Viorica Boca”
Zbor spre înălțimi 