Arhive categorie: Fără categorie

Capriciile toamnei O toamnă capricioasă ne calcă bătătura,Își poartă umbreluța de soare ca baston,Îi scapără privirea și-și țuguiește guraCând vântul se încinge, pornind un maraton. În apriga vâltoare cad frunze arămiiȚesând în jurul toamnei covor multicolorIar umbra înserării dezlănțuie stihii,Care pornesc să geamă, formând lugubru cor. Un fulger se aprinde pe ceru-ntunecat„Și noaptea peste lunăContinuă lectura „Tănasă Costina”

Gândește-te viață M-ai uitat pe o bancă,în ploaie, plângândFără nici o speranță, fără nici un gândUn deșert înghețat în noaptea din pieptGândește-te viață cât e de nedrept Te strigam și glasul amorțit se pierdeaPrin parc, printre umbre, iubirea-ncolțeaDin norii înalți, stele moi de ceațăCern încet peste mine, diamante de gheață Prefăcută în tunet, o gutuie-aContinuă lectura „Lidia Stan”

Mai rămâi… toamnă ! Mai rămâi, rămâi, târzie toamnă!Peste vii mai las’ să steie bruma,Te grăbești să pleci, distinsă doamnă…?Vreau să stai, chiar dacă plouă-ntruna. Nu goli de frunze încă ramulNu-i lua culoarea ruginie,Nu lăsa să-nghețe, încă, geamul,Mai rămâi puțin, toamnă târzie! Monoton pe casă-mi cadă ploaia,Poți să-mi ții fereastra aburită,Nori de plumb să-ntunece odaia,TeContinuă lectura „Alexandru Popa”

Vreau… Vreau zborul înapoi, atât îți cer,Vreau iar să mă ridic până la cer,Vreau să colind deasupra lumii-ntregi,Mi-e dor de libertate, înțelegi? Sunt deținutul fără de păcatCe n-are dreptul la un avocat,Fără de vină am fost pus la zid,Declar recurs și-n mine mă închid. Vreau să am și eu colțul meu de cer,Să nu măContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Tăcerea Mi te-ai desprins din piept cu tot, cu maci,M-ai lăcrimat și ai ales să taci,Când verbul ,,a iubi” l-ai conjugatCu zbucium, îndoială și păcat. Tăcerea l-a strigat pe Dumnezeu…Și a venit…știa că mi-este greu,Trei îngeri mi-a trimis la asfințit,Să dăltuiască pană, din cuțit. ,,O clipă, inima mi se făcuse cer”,Tu îi fuseseși doar un Continuă lectura „Maria Tudor Miriam”

ACUM SĂ M-ADORMI TU… Acum să m-adormi tu, frumoasă adormită,E rândul meu s-adorm atâția ani,Să-ngheț în timpul meu cu servitorii meiȘi tot tu să-mi dai viață cu buzele în veacAcum să m-adormi tu, frumoasă adormită,Și-n vasta eră digitală să mă scoli,Să mă prezinți luminii fără flăcăriȘi blițurilor lumii de atunciSă mă prezinți așa: un simpluContinuă lectura „Victor Sava”

Păsările liniștii S-au tot rotit țipând deasupra meaa desfrunziri, a brumă-n straturi groasepe trandafiri, a zile friguroase,a valuri ruginii de vreme reaapoi s-au făcut puncte tot mai micisub ochii mei, în zarea cenușieducând pe aripi vara aurie,lăsând melancoliile aici și cuiburile goale, părăsitepe ramuri noduroase, tot pustii,tot ca și ele-n veghe ațipite,foșnind doar ale umbrelorContinuă lectura „Aura Popa”