Arhive etichetă:biblioteca revistei

De mână cu Iisus Să mergi înspre Lumină nu e deloc ușorCând aripa Divină se-nchide c-un zăvor,Pentru că zborul clipei e tare încurcatIar zâmbetul iubirii e prea ades fardat Când ne rugăm la Domnul și-L întrebăm ades:De ce din viață spinii, întruna i-am cules?Dar de privim în urmă la tot ce am făcut,Vom înțelege oareContinuă lectura „Dorina Omota”

D o r i n ț ă Nu sunt trist şi nu mai gem. Mă nărui,dar surâd de câte ori mă frâng.N-o să ştiţi nicicând din vina căruisentiment numai în mine plâng. Voi vedeţi privirea mea seninăşi-admiraţi cutezătoru-mi mers,care trece-n iureş prin luminăspre-a parcurge-ntregul univers. Cât mă bucur că mai pot ascundeumbletul, adesea doar târâşContinuă lectura „Anatol Covalli”

FANFARA.Privesc în tăcere cum plouă afară,aș vrea să te-aduc din trecut înapoi,departe se-aude cântând o fanfară,un plâns de alămuri venit după noi..Coboară bemolii domol în trompete,pe triluri prelungi de vrăjit triolet,seduși în cădere de tubele-ascete,dar prinși între ancii de brav clarinet..Aud un diez, laminat în fligoarne,adună din urmă bemolii-n careu,dar bașii întorși parcă vor săContinuă lectura „Corneliu Neagu”

Tăceri Însămânțat în gleznă,îți respirdin coama luniirăsucind un fircu ochidin vamă verde vindecatvăd că ți-ai strâns iubireași-ai plecat.*A pus tăcereamunții între noinu sunt poteci în susnici înapoici numai vântul treceuneoriprin visul tăude lacrimi și de flori.*Când primul gândți l-ai ascuns în cer,eu numai de acolovreau să-ți cer.De sânul tăumă simt înstrăinat,ți-ai luat poveștileși ai plecat.Continuă lectura „Radu Iorgulescu”

Deschidere închisă Deschid ferestra…Un cer mă plânge,Un vânt mă frânge,Un dor m-ajuge,În noi, tăcereaÎn ploi se stinge. Închid fereastra…Un sem de carteVise deșarteSecunde sparte,O coală albăȘi-un ceas pe moarte. Deschid o ușă…Albă cărareÎn plâns de mareO cruce-n zare,Iar pe cuvinteUmbre bizare. Închid o ușă…O grea cătușăÎntr-o mânușă,Multă cenușă,Și-n ochi de timpÎnc-o țepușă. Deschid o noapte…ÎnContinuă lectura „Ștefan Doroftei Doimăneanu”

.Stau și mă rog Stau și mă rog, cu gânduri puse drept,În piramide sobre, pentru zbor,Cu lacrime uitate pe pridvorȘi somn întârziat, răsfrânt în piept. E glasul oblic, răsturnat în vis,Pocal târziu al nopții de urgie,E drumul lung, parcurs spre veșnicieȘi zborul des chemat, dar neatins. Mi-a-ncărunțit credința în cuvânt,Rugă tot ridicând spre Tine, Doamne,NimicContinuă lectura „Iulian Crețu”

SCULPTURĂ Nu va trece nicio clipămai repede decât alta,timpul lovește cuvintele melecu dalta,nu va mai rămâneniciunul întreg, nicăieri,visele sunt mai puține azidecât ieri, Voi fi mai departeca o urmă de sângepe caldarîm,noaptea stelele mă îndeamnă,să mai rămân … Nu va trece nicio clipămai repede decât alta,un poem fără titlu voi ficioplitîntre două file de carte,cuContinuă lectura „Marin Rada”

Prețul E-atât de ușor să predici din tribuna ta semeațăCând nu ți-ai plătit tributul niciodată, nicăieri…Fără pieptul smuls de gheară ciuruit ca să mai speri,Fără terciuri de moarte ți-e ușor să treci prin viață… E-atât de ușor să predici fără nici măcar să sângeri,Fără ghimpi crescuți din frunte, fără-o inimă zdrobită…Când iubirea ta de verde-iContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Fantezie de vară Mi-am dorit sa-mi ard iubirea într-un crâng de romaniță,Dar a scânteiat cenușa, atinsă de-o veveriță:Uitasem că este vară, și că arșița e mare,Iar în suflet mii de fluturi, îmi cereau o îndurare. Zefirul plutea alene pe a dorului cărare,Sărutând cu sete iarba, care se uscase tareȘi-mi aduse-o ploaie lină ca o dulceContinuă lectura „Dorina Omota”

dimensiune nostalgică am învățat în timpcă oricât aș fi de tristălumea nu se oprește în locsă ia parte la tristețea mea,că oricât aș fi de departe,lumea e doar la o aruncătură de băț am învățat să văd și să iau doar partea bună a lucrurilor,pentru că în timp înveți și așa te protejezi,te ajuți șiContinuă lectura „Nuța Crăciun”