Astăzi o amintim pe Elena Farago (n. 29 martie 1878, Bârlad – d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă română cunoscută mai ales pentru poeziile dedicate copiilor.S-a născut în familia Francisc și Anastasia Paximade. În anul 1890 a rămas orfană de mamă și a fost nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor maiContinuă lectura „Elena Farago-comemorare”
Arhive etichetă:biblioteca revistei
Anatol Covalli
Încă Încă mai pot să sperşi să visezcã am să mai sculptezîn efemer. Încă mai am un dorplin de dorințicu care pot să zborprin biruinți. Încă în mine ţinca pe-un balsamsperanţa c-o să amun alt destin. Încă nu m-a răpusal vieţii cnutşi nu am fost adusrănit pe scut. Încă mai pot să suiîn mod firescpeContinuă lectura „Anatol Covalli”
Tatiana Popovici -dialog literar cu poetul Corneliu Neagu
Tatiana Doina POPOVICI în dialog literar cu poetul Corneliu Neagu pe marginea poeziei TAVERNA TAVERNA Se pierde decorul în umbra străinăşi vorbele grele, venite-n surdină,alungă perdeaua cu falduri astraledin buza ferestrei cu geamuri ovale,iar muzica rece ce urcă pe scarăîn ritmuri năuce se pierde afară.Din colțuri de stradă ajung santinele,lovind cu pahare de vin înContinuă lectura „Tatiana Popovici -dialog literar cu poetul Corneliu Neagu”
Anatol Covalli
E-atât de greude Anatol Covalli E-atât de greu să spui: E prea târziu!…Parcă te surpi în tine fără milăşi-ncet, încet devii acel pustiude care toată viaţa ţi-a fost silă. E-atât de greu să spui: Atât a fost!…Să simţi că eşti deodată dat deoparte,că viaţa ta nu îşi mai află rost,că următorul pas înseamnă moarte. E-atâtContinuă lectura „Anatol Covalli”
Ovidiu Oana-pârâu
Nebunul Când scot de prin boccele câte-o carteamestecând simboluri şi cuvinte,zâmbiţi sardonic, nu luaţi amintela gândul meu venit de prea departe. Gândiţi că fără noimă vă rostesc,deşi sunt adevăruri transcendente,ascunse în priviri incandescente,ca prag între real şi nelumesc. Eu sunt nebunul din lumini solareşi mesager al vocii fără sunetce va schimba prin glasul său deContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”
Dumitru Vasile
Floare de lotus Frumos e Cugirul de azi,O veche și nouă cetate,Cu dealuri tivite cu braziȘi oameni cu inimi curate. Mai ieri eram niște copiiȘi râul era scăldătoare,Trăiam, zi de zi, bucuriiȘi ochii râdeau către soare. În carele trase de caiVeneau mărginenii la piațăCu mere culese din rai,Cu ouă, cu brânză, dulceață. Trecut-au decenii caContinuă lectura „Dumitru Vasile”
Despre „Poetul și soldatul”- Nichita Stănescu, ne vorbește Bogdan Florin Boitan
Bogdan Florin Boitan Nichita Stănescu – Poetul și soldatul Poetul ca și soldatul nu are viață personală.Viața lui personală este praf și pulbere.El ridică în clești circumvolutiunilor luisentimentele furniciiși le apropie, le apropie de ochipână când le face una cu propriul său ochi. El își pune urechea pe burta câinelui flămând și îi miroase cuContinuă lectura „Despre „Poetul și soldatul”- Nichita Stănescu, ne vorbește Bogdan Florin Boitan”
Eugen Dorcescu
TATA Stau, șir, sub viță, buțile de vin.Lucioasa lor statură se desfatăSub soarele-n amurg. Cu murmur lin,Ne umblă spuma-n sânge și ne-mbată. Zvârlim din căni tainul pentru morți.Pe margini, iarbă, neguri de frunzare.Desface tata ivărul la porți,Stă-n golul lor o clipă, plin de soare. Și-apoi se-ntoarce. Vinul ne-a pătruns,Ne umple gura, brațele ne-adoarme.E drumul tateiContinuă lectura „Eugen Dorcescu”
Teodor Dume
Împăcarea cu Dumnezeu(autor:teodor dume) Când vorbesc cu Dumnezeucuvintele meleîși pierd interesul față de orișicineparcă nici nu aș fi eucel de ierisau poate că nu am curajulsă recunoscnici lumina nu mai e aceeașistrăzile sunt întunecate ca cerulpe la margini la asfințitintenția mea estesă mă simt confortabilîn propria mea povesteși să-mi reînoiescamintirile din minedeși totul pare oContinuă lectura „Teodor Dume”
Nică Janet
RONDELUL SCRIITORILOR DE PRETUTINDENI Vin, valuri, valuri, scriitorii,Cu versuri tandre sau cochete,Şi se întrec, din sacră sete,Cu cântecul privighetorii. Atenţi, culeg polenul floriiŞi-l pun, sfioşi, în epitete.Vin, valuri, valuri, scriitorii,Cu versuri tandre sau cochete. Ei sunt fragili precum cocoriiCătând metafore discrete,Durute gânduri să desfete…Din suflete s-alunge norii, Vin, valuri, valuri, scriitorii… Redactor: Relu Popescu (ViorelContinuă lectura „Nică Janet”
