Arhive etichetă:biblioteca revistei

MĂRTURISIREautor: Sima Ion Delagales Eu nu mai știu cum să mă rog,o, Doamne,nici să plâng nu-mi amintesc a ști;e prea târziu s-astept pe altă dată,anii trec și alții nu mai amiar trupul mi se ofileștezi de zi. Și nici nu-mi amintesc că pot uita,o, Doamne,că pot duce în suflet durericâte încap în inimă și-n carne.ȘtiuContinuă lectura „Sima Ion Delagales”

Eugen Dorcescu TATALui Zenovie Cârlugea. La aniversare. Stau, șir, sub viță, buțile de vin.Lucioasa lor statură se desfatăSub soarele-n amurg. Cu murmur lin,Ne umblă spuma-n sânge și ne-mbată. Zvârlim din căni tainul pentru morți.Pe margini, iarbă, neguri de frunzare.Desface tata ivărul la porți,Stă-n golul lor o clipă, plin de soare. Și-apoi se-ntoarce. Vinul ne-a pătruns,NeContinuă lectura „Eugen Dorcescu”

În toamna asta … în toamna asta ce-i ca nicio altacând sângerează soarele-n zenitmă odihnesc de vise și risipă,mă iert de toate câte le-am greșitși-ascult apoi cum anii cresc în grabăpe câmpuri dezgolite a târziu …nu-mi mai pun întrebări,nu vreau răspunsuri,urzeala vieții-n univers n-o știu!dar dintre toate umbrele din mine,prin clipa transparentă când te strig,dinContinuă lectura „Nina Tărchilă”

Moartea mea, un fluture alb(autor: Teodor Dume) seară de seară mă priveșteprin fereastraîntredeschisă a dormitoruluicu tavanul alb ridat de păianjeniîntre acele riduri stauo parte din privirile melepe carele-am localizat pentru atunci cândfluturele se va așezade-acurmezișulpe lampa rămasă de la mamași pe carede la moartea ein-am mai aprins-o niciodată uneori închid ochiiși mi-o imaginezștergându- i sticlaContinuă lectura „Teodor Dume”

LA CE MĂ GÂNDESC…Florentina Savu Uneori nu mă gândesc la nimic. Îmi simt mintea golită de cuvinte, de gânduri, de tot… Cutia craniană suspină din cauza curentului care o bântuie. Inima îmi este rece, rece ca un sloi de gheață. Simt trosnetul acestuia prin toate atriile. Dar nu mă doare…Da, da, inima nu mă doare!PrivireaContinuă lectura „Florentina Savu”

Din poarta inimiiautor: Aura Popa Mereu mă întreb dacă-i ultima toamnăpe care în zare cu ochii-o petrec…Nu știu ce din mine la freamăt mă-ndeamnăcând stoluri grăbite prin față îmi trecși cântă rugina în frunze a moarte,când tace seninul sub pledul de nori…Mereu mă întreb dacă-am timp mai departesă merg pe această cărare cu floriși albe,Continuă lectura „Aura Popa”

DiferențaDe atâta cunoștință, de atâta multă carte,Văd scriitorimea noastră cum se duce mai departe,E-ngâmfată până peste, c-a trecut de răsărit,De parcă-n trecut alți oameni pe pământ n-ar fi trăit.Însă, de-o privești și altfel, când o iei cu de-amănuntul,Între oameni, diferența, o arată doar pământul.El e locul-n care omul șade făr’ de-nvățătură,Fără dragoste de-avere, de iubireContinuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”

ÎN ZADARGeorgeta Radu Ard lumile de dorul Veșnicieiși visele neliniști ostoiesc,suflete vechi în nori se-adăpostesc,purtând cu ele taina alchimiei. Înnebuniți de patimile toate,în vortexul strigării neputinței,înfrânți de prea trufia umilinței,trec oamenii prin viață, dând din coate. Neîmplinirea sap-o ran-adâncăce blestemă IUBIREA ne-ncetat,ne-nțelegând că sufletul curat,în flori de colț, trăiește pe o stâncă. Dar ce îiContinuă lectura „Georgeta Radu”

Înlăcrimând pădurile desculțe Mlădie și hoinară-i Simplitatea,Bucolic fluierând prin grâne coapte;Rotesc în juru-i mreje murmurândeȘi cufere cu pietre nestemate;În van roiesc – e-o novă călătoare! Nu-și face chip de aur din țărână,Căci ochii ei sunt cântece solare,Înlăcrimând pădurile desculțeC-un chihlimbar ce cotropește-o frunză,Precum soldatul, lumile barbare. Fântânile bătrâne o respiră,Tot scârțâind din cumpăna semeață;Coloană senectută-aContinuă lectura „Gabriel Cristea”

Plânge o frunză     autor: Adriana Ailoaie Cu lacrimi străvezii plânge toamna De dor, de anii care au trecut,Tristă, plânsă și pustie e cărarea,Frunzele aurii ușor au dispărut.Nori gri cern lacrimi doar amare,Totul e trist și pleacă-acum in zbor,Ca niste-învinse păsări călătoareSpre alte zări, grăind pe limba lor….Ține-mă strâns, dorul să nu doară,Iubirea ta, îmiContinuă lectura „Adriana Ailoaie”