Arhive etichetă:biblioteca revistei

Tu te-ai ascuns tăcut în inimile noastre Nori negri de furtună coboară din înaltși lacrimi de durere se-adună în bărbie,copiii-ți plâng de dor și lumea e pustie,iar Dumnezeu se roagă-n colțul celălalt. Cu tălpile încinse pășind pe ape tulburiși lacrimi înghețate, azi curg necontenit,în suflet ți-a fost frică, când ai prevestitmoartea, ca o ceață, lunecândContinuă lectura „Daniela Damian”

SĂ-MI FII ~Viorica Floroiu~ Aș vrea să-mi fii vapor în largul măriiSă ancorezi arzând la malul meu,Să ne iubim la poalele-nserăriiȘi-apoi să pleci plutind cu dorul greu. Aș vrea să-mi fii nisipul ce îmi ardeTot corpul care-mi freamătă de dor,Să-mi fii marea ce-mi stinge focu-n noapte,Și vântul care-mi poartă doru- n zbor. Să-mi fii înContinuă lectura „Viorica Floroiu”

TOTUL ESTE TRECĂTOR… Cu toții noi vom fi, cândvaBătrâni și obosiți și triștiȘi Doamne, ce ne-am bucuraDacă de noi, îi va păsa cuiva… Doar anii ce vor trece-n zborIar noi, nu vom băga de seamăVom alerga așa ușorȘi vom ajunge în a vieții toamnă Îi va păsa cuiva de noi?Ce tristă-mi pare această întrebareCând pesteContinuă lectura „Ștefan Sitaru”

NEÎNVINȘIeram amândoiîntr-un contrast perfect:eu,femeia din sângele tău,tutărâmul fierbinte al vieții mele…sărutulse decupa din frunzele iubirii,făcându-ne neînvinși…Flori Gomboș A FI FEMEIEA fi femeie,e să absorbiîntreaga omenire,a fi femeie,pentru a purtaplăcerea iubiriiși otrava ei,să fii femeie,ca să îndulceștisfârșitul lumii…Ce tulburător!Femeia e o ființăce doar înțelegedarul lui Dumnezeu…Cât o poți onora?Flori Gomboș Redactor șef Camelia Boț

Limba noastră ~Carmen Pinte~ Din izvorul de lumină,curge graiul românescEste floarea cea divină,cu iz sfânt, dumnezeiesc. Este vers, e poezie,prin memorii tăinuităLimba încrustată-n ie,și-n coloana infinită. E tezaur, e de aur,prețuită și iubită,Coroana dalbă de laur,ce există și rezistă. Te caut mereu să-mi fii,armonie, dulce glieLimba să o pot rosti,leacul meu, mereu, să fie! AugustContinuă lectura „Carmen Pinte”

Renașterea Basarabiei ~Ioan Avram~ Din lanțuri ai scăpat a mea copilă,Ești liberă acum ca stelele pe cer,Te-au pus în jug,tăcută și umilăDar azi renaști ca Phoenix în eter. Cu inima rănită, cu fiii în SiberiiȚi-ai plâns durerea și-al jugului amar,Ai așteptat lumina învieriiPe-al Prutului slăvit, nestăvilit altar. Dar anii au trecut și-a ta durereRămâne-n urmăContinuă lectura „Avram Ioan”

ZÂNA CRIZANTEMELOR De pe deal, pe nevăzute,se coboară lin, spre vale,pe când vara-i pe sfârşite,turme de miori, sprințare. Și puţin câte puțin,caldul verii se topeştesub cerul încă senin,semn, că mult el ne iubește. Zboară frunzele domolși pe ritm dansează lent,se aştern uşor pe sol,cu grație și talent. Din văzduh, un nor răzleţfugărit de vânt prinContinuă lectura „Constantin Nicolae Gavrilescu”

Lasă-mi, toamnă….! ~Maricica Miloievici~ Lasă-mi, toamnă, visul treaz,Nu-l lua cu tine încă,Nu vreau lacrimi pe obraz,Nici în piept o rană adâncă. Lasă-mi, toamnă, lunca verde,N-o schimba în altă haină,Chiar de mână de ne-i prindeNu-ți vom spune-a noastră taină. Lasă-mi, toamnă, ochi senini,Nu-mpăienjeniți de stropi,Chiar de cresc a’ mele vini,Chiar de mă lovesc de gropi. Lasă-mi,Continuă lectura „Maricica Miloievici”

Omul umilit mimează fericirea, însă puțini ştiu că şi sufletul lăcrimează.(Teodor Dume) Cu puterea minţii poţi învinge orice iar cu puterea sufletului doar sentimentele.(teodor dume) Doar cei căzuți în genunchi pot vedea înaltul cerului.(Teodor Dume) Asfințit –mâinile cerului pline de sângeating pământul(Teodor Dume) haiku THE HOUSE WITHOUT STEPS – Teodor Dume – translation Daniel IonitaContinuă lectura „Teodor Dume”

Dansând cu moartea Drepturi de autorPaul Matei Vreau să te mituiesc moarte cu cevaSă pleci, să te ascunzi undevaÎn munți printre stâncile ‘nalteSă te închizi în ale uitării palate. Te invit să bem un pahar cu vinIar eu am să gust din cupa ta cu venin,Doar tu, să pleci mulți ani în pustiu,Am să teContinuă lectura „Paul Matei”