Arhive etichetă:poezia zilei

Semne și mistere Frunze, semne și mistere strãnse-n poala nemuririi,Vă contemplu fermecată, ca-ntr-un vis al devenirii …Simt īn inimă un cântec coborãt din cer de îngeri,Pentru fiecare frunză, armonii se-ntorc din plângeri! Pentru fiecare frunză, o lumină-ncet se-aprindeCa o candelă prin raiuri și văzută de oriunde!Căci acolo unde duhul de puteri se īnconjoară,Fiecare faptă bunăContinuă lectura „Poezia Zilei 5 Noiembrie ~ Mira Minu ~”

CERȘETORII Aș fi vrutsă nu vorbesc nimicdespre această tăcere,cerșetorii nu mor,ei se duc,prin tenebrele nopții-n unghere,într-o groapăsăpată de-a dreptulîn lut, Ei sunt carnea de tundin războiulpurtat din spatele măștiide noi,sunt partea de moartedin partea de viațăpe care-o trăimsub același cer,amândoi, Eu nu mai dormcu fereastra deschisă,regina-nopțiiși-a mutat parfumulpe drum,cerșetoriisunt libertatea din noi,interzisă,partea de viațădin parteaContinuă lectura „Poezia Zilei 21 Octombrie ~Marin Rada~”

POEȚI ȘI ARBORI Se spune că arboriiși poeții,nu au decâto singură dragosteși atunci înfloresc,prima oară,apoi, an de an,crește dragostea lorpână când,, prea târziul „de pe pământ,se ridică în stoluride cuvinteși zboară… Unde zbori,unde zboriclipă târzie?… Se spune că arboriiși poețiinu au decâto singură dragoste… Pe pământa mai rămasdoar un sufletși flăcăride poezie… Redactor coordonator: FlorentinaContinuă lectura „Poezia Zilei 6 Noiembrie ~ Marin Rada ~”

Tribut În suflet dor, în ochi scântei,o lacrimă pe față;Un rid răzleț și ghiocei,plătim tribut în viață. Printre regrete și mirareprimim dezamăgirea,Iar semnele de întrebarene tulbură privirea. Sunt doar secvențe, mici frânturidin raze care cântă;Măreț spectacol, trubaduricând inima e frântă. Prea multe provocări, poveri,câștigă teritorii,Fii azi cu mult mai bun ca ieri,când se-nfiripă zorii. PrimeșteContinuă lectura „Poezia Zilei 22 Octombrie ~Andronache Luminița~”

În poala-nserării Păşind pe covor de lumini selenare,Târziul coboară-n cascade de-albastru.Clipesc prin unghere, timid, felinareŞi-n poala-nserării mijeşte un astru. Cresc umbre-alungite în foşnet de şoapteŞi-un dangăt prelung, frânt sub negura deasă,Dispare-n neant pe-o felie de noapte,Când luna tresare din vis, somnoroasă. Cad cioburi de gând peste nude cuvinte,Curg rime-n silabe sortite uitării…Condeiul adoarme pe-o coalăContinuă lectura „Poezia Zilei 3 Noiembrie ~ Violeta Andrei Stoicescu ~”

Taină Merele se coc pe plită.Focul mângâie pereţii.În mireasma despletităTai adânc în rostul vieţii. Spintec liniştea din casăCu-ntrebările pumnale.Cine sunt şi cui îi pasăDe mă rătăcesc pe cale? Paşii unde mă vor duce?Cât curat mai port in mine?Jertfa Ta întins pe cruceE puterea ce mă ţine. Merele s-au ars pe plită.Totu-mi pare de tăciune.La icoanaContinuă lectura „Poezia Zilei 25 octombrie ~Ion Sorescu~”

Toamnă nebună Toamna asta e nebună!…A-nflorit un măr la poartă, trecând pragul primăverii, cu ilicul de cașmir și cu borangic în plete, roșii, mândre, desuete…Mi-a aprins, pe chip, bujorii și nu-i chip să stea în drum, mă îndeamnă, vinovată, să dau brumele uitării…Toamnă cu priviri rebele și cu dimineți de stele, n-auzi iarna cum teContinuă lectura „Poezia Zilei 26 Octombrie ~Cristiana Iliuță~”

ÎNTR-O FRUNZĀ DE VIȚĀ… Într-o frunzā de vițā am închis un poem,Pe sub bolta albastrā a minunilor vieții,Risipind indolent, în spectacol boem,Prin decorul tomnatic, brumele dimineții. Am pātruns clandestin, într-un gând neșoptit,Într-un vers, cu luceferi de mânā.Azi ridic curios vālul toamnei smerit,Când o noapte cu ziua se-ngânā. Într-o frunzā de vițā am ascuns un buchet,CuContinuă lectura „Poezia Zilei 28 Octombrie ~Georgeta Giurea~”

Mama În suflet bântuie furtuna,Trupul mi-e stâncă prinsă-n valuri.O pasăre rănită mâna,Pe care-o răsfăţai cu daruri. În mine simt cum urlă golul,Mă ard aducerile-aminte.La crucea ta îndoi piciorul,Sunt rob pierdut printre morminte. Da, am venit să-ţi cer iertare,Cu flori să-ţi primenesc mormântul.În picurii de lumânare,E dor cât să aprind pământul… Copil orfan cu tâmple ninse,PribeagContinuă lectura „Poezia Zilei 30 Octombrie ~Ion Sorescu~”

Toamna din urmă A fost în 1996 .Amurg roşiatic, rugină.În toamna din urmă,Sclipiri de luminăÎn stropii de ploaie se curmă.Un iz de pustiu ne pătrunde.Lovindu-ne-n tâmple,O moarte ne umpleCu ploaia tăcerilor crunte .Tu stai lângă mine, străină!Ti-e gândul departeDar cine-i de vinăDe ploaia ce cade în noapte?Povestea îşi cere sfârşitul,Sunt toate trăite,Rămâne regretulŞi visele, mii,Continuă lectura „Poezia Zilei 24 Octombrie ~Petre Poștașu’~”