Arhive etichetă:Poezie

Strada fără nume Eu locuiesc pe strada fără nume…Nici n-a avut sau poate l-am uitat,M-am rătăcit stingher prin astă lume,Și visele atunci au încetat!Pe strada mea, așa necunoscută,Mai locuiesc și alți necunoscuți…Ce trec prin viața searbădă și slutăÎn case mari și gri stau zăvorâți!Căci oamenii sunt triști și împovărați,Nici nu mai știu ce este bucuria…DeContinuă lectura „Cristina Tunsoiu”

Când tu ești Aștept înserarea cu noaptea târzieCu zile de vară ce sunt și o să mai fieM-apucă tristețea când nu ești aiciTe caut în stele, în nopțile mici. Te găsesc în lună, numai tu știiÎn adâncul pădurii tu zici ca-i să viiTe caut în șoapte ce pe frunză le spunÎn marginea zării, alergi caContinuă lectura „Stela Iliescu”

Anunț important! Am ajuns la un rezultat în ceea ce privește examenul literar de ieri. Concursul duminical are un juriu „străin”, poeți care nu activează-n acest grup, poeziile ajung la dânșii fără autor, din acest motiv nu sunt influențați în alegerile lor. Prin acest mod încerc să evit orice speculație, orice acuză care poate săContinuă lectura „Concurs”

Sisif Întors a fost iar valul spre mare,crezut-a că timpul îi va da scăparesă uite într-a nisipului îmbrățișarea mării tainică strânsoare… Sperat-a că va fi un val înecatși de nisip de dor secat,dar fost-a doveditcă era și el un Sisif. Astfel, din a nisipului alinarefugea mereu spre a mării chemareîn ea necontenit murind,astfel într-un totContinuă lectura „Andreea Pîrlea”

Bel poema / Mario de Andrade (San Paolo 1893-1945) _______Am numărat anii mei și am constatat că am mai puțin timp să trăiesc de aici înainte decât am experimentat până acum.Mă simt ca acel copil care a câștigat un pachet de dulciuri: primele le mănâncă cu plăcere, dar când și-a dat seama că au maiContinuă lectura „Enda Zura”

Nebunul și a lui Zăludă De…M.P.26.07.2020 Te aștept zăludo-n fiecare noapteSă facem dragoste prin universȘi să ne spunem în mii și mii de șoapteIubirea noastră fără de consens. Te-oi dezbrăca de noaptea ta polarăȘi dragoste vom face printre steleCa doi nebuni dați din spital afară,Tu o zăludă, iar eu nebunul nopții tale. Te-oi săruta cuContinuă lectura „Paul Matei”

UN VERS CUMINTE Azi, versul mi-e domesticit și simplu,nu vreau să-i tulbur apele profunde,și de rușine nu-i dau jos veșmântul,să-l las să umble ca fecioarele zălude. Azi, versul iese ca o lacrimă cuminte,o binecuvântare, rugă ori blestem,o disperare ascunsă-ntre cuvinte,când strig în mine și nu știu ce chem. Și m-amăgește-un dor de altădată,și-l iau și-lContinuă lectura „Ana Văcărașu”

Ai pus în mine timp,… În mintea mea mă-ntreb de unde viiȘi cum de-mi stăpânești și visul și pustiulCând sunt prin univers atâtea galaxii,Iar pe pământ sunt eu, și ultimul, și-ntâiul? Cum ai putut să mă răpești din mine,Să-mi duci singurătatea în altă parteȘi m-ai făcut să fiu, iubire pentru tineCa să mă poți citiContinuă lectura „Gheorghe Ungureanu”