Arhive etichetă:Poezie

URLET ÎN JUNGLA URBANĂ Nu sunt orb și nu sunt surd,sunt ursuz dar nu sunt mut.N-am un deget mult mai lungca-ntr-o țeapă să-i străpung.Nu văd totul bine-n zare,generația viitoarevrea numai remunerare …dar la muncă nu se întrec,stau virtual sau petrec.Stau în colt la birt măi frate,la sapă-i trebuie roate.Ziua să le fie noapte,doar cină dacăContinuă lectura „Nely Vieru”

Parfumul tău, Emine… E foșnet de frunze în codrii de aramăPădurea, cu argint își schimbă veșmântul,Pe umeri își pune o albă năframăCăci iarna, încet, își spune cuvântul Și vântul răsună din bucium pe dealCând lacul cu nuferi, tăcut, se ascunde,Doar teiul bătrân veghează pe malPovești de iubire și dalbe colinde. Pe ceru’ înghețat se înalțăContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”

Mă cheamă marea Mă cheamă marea, freamătul s-ascultChiar dacă-i frig, ea tot mă ține minteDin serile cu dor, în vara cea fierbinteCând mă vrăjea, cu-al valului tumult. Când pescărușii peste valuri poartă,Pe aripi de furtună, versu’-mi călătorPeste nisipul fin, aștern al mării dorȘi-ascund iubirea mea, nevinovată. Când îngerii au venit să te privească,Tumultul tău nebunContinuă lectura „Daniela Damian”

Știam că vii Te-am auzit cum scrijeleai în ușă,ca o dojană târzie; știam că vii,dar gândul mi-era stins,emoția-vlăguită.Aveam ochii încremeniți într-un sloi,cu trepte înspre suflet, știam că vii,da, da, știam.Din mine se lungea o umbrăîn tăcerea pașilor firavi,peste cuvântul sfânt.Te-am găsit așteptând de o viațămărturisirea sinelui de după ușa păcatului.Peste împreunarea rugăciuniialunecă ispitiri de veșniciișiContinuă lectura „Camelia Boț”

Pe urmele muzelor Pe umărul meu drept a plâns o steaȘi-mi picură poeme în condei,M-a învățat cu mine-a conspira,Punând lumina ei în ochîi mei. Răpesc o rază, vis să mi-o așez,Când caut prin cuvinte, fără somn,La căpătâiul versului veghez,Până ce către ziuă-ncet adorm. Cu muzele în dansuri îmi petrecȘi uit ce trist e astăzi peContinuă lectura „Floarea Duțulescu”

Eminescu Pentru mine, Eminescu este-n fiecare zi!Este, domnul Eminescu, însuși felul de-a trăi,Este val de lac albastru, e miros de flori de tei,Când, cu gene ostenite, seara, trece pe alei. Când ascult doina bătrână, parcă îl aud pe el,Cum adună flori de nufăr. Dorul e al lui de fel.Și întreaga frământare a acestei lumi nebune,ParcăContinuă lectura „Flori Cristea”

Urme pierdute Printre macii de foc mi-am pierdut urma,În inimă ducând, munți de durere,Să nu aud, cum mă strigă întrunaIubirea, cu-ale ei fioruri grele. Strivit e crinul alb al purității,Sub talpa-ncovoiată ca un clește,Iar eu, de pe pragul singurătății,Mă zbat s-alung tristețea ce-n piept crește. Pășesc pe spinii dragostei pierdute,Cu-ochii secați de lacrimi și nevoi,UnContinuă lectura „Felicia Percec”

PriveghiPande Ionut Deasupra timpului, țipătul ochilor.În labirintul pieptului, două mame,bucuria și durerea.Cu memoria strivită în călcâie,ecoul soarbe, din țipăt,o lacrimă de soare.Așa, numai așa se moare…Priveghiul e o Lună…de haită nebună… Redactor: Mihaela Vaida Redactor șef: Camelia Boț

Suflet de câine De ce am o viață de câineCând eu visez la una de lupMă hrănesc jupânii cu pâineDar din trupuri eu vreau ca să rup Sunt sătul de lătrat la clădiriSă mă gudur precum o potaieSă-i văd cum se-nfoaie la știriȘi-mi fac vânt din mici evantaie Cum se bat pe un os ce-iContinuă lectura „Dragoș Radu”

TE ​ MAI ​ IUBESC!​Te mai iubesc,cu liniște nepământească,atât cât poate o femeiesă întrețină o scânteie,ca dragostea să se trezească!​Te mai iubesc,așa profund, fără hotare,când raiul greu se redeschide…Ne e și rău, ne e și bine,ca la-nceputuri milenare…​Te mai iubesc,cu liniștea cea înțeleaptă,cu tot bagajul din trecutulce e mai greu decât tot lutuldin trenul viețiiContinuă lectura „Șoimaru Mirela”