UmbreBirtu-Piraianu Viorel30 august 2023 pășeam spre mare printre vechile portalurilovindu-mă de treptele singurătățiica o lumină înfundată în a sa dureretreceau talazuri printre albastre brațepe țărm femeia mă privea intensîn cârduri stele se mișcau aieveatrăgând în valuri umbre plineprin văile de locuri eu o rugam să plececu mâna albăși-a aruncat pe umeri flamida neagrăși mi-a șoptitiubite…vaiContinuă lectura „Viorel Birtu Piraianu”
Arhive etichetă:Poezie
Constantin Mosor
ÎNTRE LINIȘTE ȘI URĂ Verile de altădată nu fierbeau așa de tare.Soarele dădea poruncă razelor dogoritoare,Să nu-și scuture tot jarul la-ntâlnirea cu pământulVerde ca o primăvară care s-a-nfrățit cu vântul! Verile de altădată, blânde ca ochii bunicii,Umblau prin noapte desculțe, să nu fugă licuricii,Care coborau din ceruri cu luminile-n spinare,Să-i vindece de-ntuneric, rând pe rând,Continuă lectura „Constantin Mosor”
Petre Vatuiu
Cum te-am pierdut… de Petre Poștașu’ Mai știi tu azi nopțile-aprinse de maiCând te strigam: vino! și iute veneai,Să-mi potoleşti inima-tropot de cai-?Iubirea mea, înger cu zâmbet bălai! Îți sărutam fruntea c-atâta amorȘi-ți aprindeam cerul cu stele de zor,Tu le stingeai cu gingășie în zoriȘi te topeai, boabă de rouă pe flori! Noaptea din nouContinuă lectura „Petre Vatuiu”
Vasile Bele
Prietenie. Emoție. Binecuvântare. Poezie. Excelență – Com. Băiuț, loc. Strâmbu Băiuț Motto:,,Cât de frumos este atunci când se leagă prietenii cu fundament pe sinceritate și emoție!”. Lansare ,,Zbor spre înălțimi” – desfășurată în liniștea unui verde-miracol, pe marginea Văii Strâmbului. ÎNĂLȚARE – acrostih Înaintea zâmbetului stăNumai sărutul limpezit în seninulĂstui veac prea răsfățat.Lumina cuvântului cernutContinuă lectura „Vasile Bele”
Andreea Văduvă
Miroase a toamnă(an publicare: 2019, reeditare 2023)Autor: Andreea Văduva Miroase a toamnă, minunată doamnă,A frunză căzută din ram descusută,De vântul ce-adie a nostalgie. Miroase a toamnă, minunată doamnă,A ploaie posacă ce parcă ineacă,Totul în jur cu stropul ei sur. Miroase a toamnă, minunată doamnă,A lacrimi, a dor, a zbor de cocor,Ce duce departe seninul dinContinuă lectura „Andreea Văduvă”
Mira Minu
Valuri în apus– Mira Minu- Când doar o licărire, o geană de luminăMai arde peste mare și-n zare se anină, Melancolia vine din nou pătrunzătoare,Și-mi poartă gândul fraged, de-aici… în depărtare… Peste pământuri arse de vipturi în explozii,Sorbind răcoarea serii cu gust fin de ambrozii…Of, roadele-i răscoapte jertfite-i sunt uitării!Ori dorm culegătorii, ori n-au răspunsContinuă lectura „Mira Minu”
Adriana Rușățeanu
SĂ-MI FII…M-am dezbrăcat de tineCum mă dezbrac de-o hainăȘi te-am ascuns în mine,Cum se ascunde o taină. Te-am așezat sub pleoape,Să-mi fii mereu privire.Când bate miez de noapte,Să-mi fii o tresărire… Să-mi fii o amintire,Ce-mi stă ascunsă-n gânduriȘi filă de iubire,Citită printre rânduri. Redactor: Daniela Konovală Redactor șef: Camelia Boț
Teodor Dume
Premiul I, poezie –„Colecționarul de răni” de Teodor Dume poate că teama pe care o invocnici nu existănici oamenii întorşi de la muncăcu haina purtată pe umeri ca un semnde ultimă suflare a trudeinu existădecâto moarte prin care văd înăuntru nu ştiu dacă e bine sau răutoate acestea îmi inflamează iubireaşi tot ce-am avut…până laContinuă lectura „Teodor Dume”
Adrian Vasile Iftime
Efemer Mă freamătă de tine timpul,Acestei clipe care ni s-a dat,Să cucerim doar astăzi amintirea,Alunecării noastre sfinte in păcat. Sunt vii piroanele pe tâmple,Și judecata aspră-a vinului aprins,Pornit ca un tâlhar la o răscruce,Să-mi fure anii mei definitiv. Și simt cum soarta ma-nconjoară,Peste răstimpul meu pierdut din lut,Și nu voi fi nicicând ca prima oară,CândContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”
Paul-Andrei Rîpă
Viaggiatore La madre Terrasembra una fornace:il suo caloresale piano piano,mi attraversa,raggiunge i miei occhi,li sento bruciarecome carboni ardenti.Divento cenerefra le mani di mia madre.Di là il vento caldomi libera.Io,un viaggiatorefra le stelle. Călător Mama Terrapare că este un cuptor:căldura eiurcă încet încet,trece prin mine,ajungându-mi ochii,le simt cum ardprecum cărbunii incinși.Devin cenușăîntre degetele mamei mele.De acolo,Continuă lectura „Paul-Andrei Rîpă”
