Arhive etichetă:Poezie

Clipe de lumină Ți-e trupul, harta degetelor meleȘi mi te cercetez precum un orb,Să nu mă pierd printre atâtea cețuriÎn veghea nopții cu rostiri de corb. Mi-s degetele clipe de luminăCe peste ochii tăi cobor cu drag,În sfori de lună literă aldinăTrimit să-ți fie pasului toiag… Și mi te strig în zori cu turtureauaȘi miContinuă lectura „Daniela Konovală”

ZĂPADA DE LUT Mă-nfior şi acum căutând prin ninsori,O cărare prin timp şi-o potecă spre noi,Dar mi-apari din zăpezi, străbătând din trecutŞi îmi pui mâna ta peste umărul ud Cu un braţ plin de flori mă condamn să te iertŞi te-aştept răstignit într-un secol incertDar îmi cresc nişte cuie în glezne şi-n mâiniCând mă ardeContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

AniversareEduard Bucium Trec anii prin mine?! O, nu vă-nșelați!Eu trec , eu petrec, eu trăiescEu nu mai sunt eu, dacă eu nu iubescTu nu-mi poți fi tu, dacă nu suntem frați Prieteni, mă strângeți în brațele voastre,Iubito, îmbracă-mă-n doruriCopile, tu eşti setea mea de onoruriVoi doi sunteți stelele mele albastre Ieri trece prin azi, voiContinuă lectura „Eduard Bucium”

Gândul bun Ești om pe pământ și viața-i o cale,Cu soare, cu nori, cu bine și rău.Pe care pășești cu visele tale,Pe care-o-mblânzești cu sufletul tău! Când soarele-i dus, să cerni printre fapte,Ce-a fost cu folos și cât ai greșit;Din ziua de azi fă-ți pat peste noapteȘi vezi dacă poți să dormi liniștit. Nu daContinuă lectura „Petre Poștașu”

AD INFINITUM…Versuri: Carpe Diem E toamnă-n amurg…rătăcesc pe poteciamorțite-n tăcere de iarnăși plouă-n cuvânt peste frunzele reci…Doar zăpada mai poate să cearnăalb pe-ntregul pământ obosit de culoririsipite-n tablouri abstracte,ce-au pictat într-un ritm nefiresc, uneori,vagi sclipiri printre umbre deșarte…Îmi e viscol și-i ger peste sufletu-mi frântși mi-e neauzită chemareasă-mi fii Cer necuprins și nu rece pământ……NuContinuă lectura „Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)”

Oprește-mi și-ți voi opri!… Opreşte-mi, dintr-o toamnă, o privire,Înrouratul cer fă-l sărbătoareȘi cere iernii tale-o păsuire,Mă păstorește cu Sâmbăta Mare! Îți voi opri, din pâine, jumătate,Amiaza amânată în păstură,Peste suspinul florilor călcate,Un colț de rai, la noi, în bătătură. Întinde mâna, lacrima mi-o prinde,Povestea frunzei arămeşte-o seara,Din coama codrilor, pradă-mi colinde,Când cetina își tremură vioara!Continuă lectura „Doina Moritz”

Cartea vieţii Din oceanul de-ncercãriDin trãiri şi din imagini,Vor rãmâne însemnãriAdunate-n mii de pagini. Iar din zâmbete-aşezatePeste lacrimile scurse,Capitole terminateDin clipe ce sunt apuse. Fapte, replici şi suspine,Amintiri frumoase, triste,De-a fost rãu sau de-a fost bine,Nu au cum sã nu existe. Şi momente de rãscruceCare ne-au marcat în timpuri,Multe vin, viaţa se duce,Anotimp peste-anotimpuri. EsteContinuă lectura „Cristina Ghidar Greuruș”

Doamne, iar vine CrăciunulAutor: Andreea Văduva Doamne, iar vine Crăciunul,Iarăși singură voi fi,Copilașii mei; niciunul,Acasă nu vor veni… Le-am spus că-i aștept acasă,Bradul să-l imbodobim,Mi-au răspuns cu voce joasă:„- Mamă dragă, nu venim! Știi cât costă un bilet,De avion, până la tine?Îți trimitem un pachet,Și niște bănuți, e bine? La anul promitem, mamă,Că ne vomContinuă lectura „Andreea Văduva”

Adorm cu grijă… Adorm cu grijă și teamă uneoriSă nu strivesc din vise, și firele de zoriSunt pline de lumină, dar fragede cum sunt,Tot zăbovesc o clipă, pe chipul meu cărunt. O clipă, o secundă, o oră sau un anSe-adună întreg raiul, pe somnu-mi de smarald,Privesc liniștea nopții, curgându-mi mir pe geneȘi poposesc pe frunte-miContinuă lectura „Petronela Mocanu”

Ultimatum– Mira Minu- La noapte,îți voi strălumina tot trupul,in căutare de arbori visați…dezvelind,cu o misterioasă necuviință,inima, de mugurii întârziați! Vom semănao ploaie de măiestrii între noi,de la mângâieri avem semne!Amintindu-ne,vom întemeia o lume de nou,eliberați de prevestiri solemne! Albastrulne-a invadat verdele abia trezit!galbenul ne e rezonabil de lin …De prospețime,ne îndreptăm spre altă nemurire,transfigurând unContinuă lectura „Mira Miru”