Arhive etichetă:Poezie

Himera… Îmi ațipise gândul pe florile de tei,Și mirosea a tine, ce-abia dădeai în pârg.Doar câteva secunde, te-am sărutat cu sârg,Cât ți-ai avut sălașul, aici, sub ochii mei. Apoi, ca o himeră ce-n viața mea ai fost,Ai dispărut degrabă, fără să te mai văd,Făcând, cu strășnicie, în inima-mi prăpăd,Și-al vieții sens, făcându-l să nu maiContinuă lectura „Marele Marian”

POVEȘTI  PRIN CAPRIFOI Ce flux duios agonizează- n ceață Și cade puf peste iluzii moi, Azi plouă păsări dis- de- dimineață, Iar  eu ți-am scris povești prin caprifoi. Ți-aș  fi răspuns despre salcâmi căzuți, Dar întrebările-s pe gardul serii, Când iarba se încalță-n pași  pierduți Și se dezbracă de petale merii… Tu , nu întoarceContinuă lectura „Doina Filip Pavel”

Căutând zborul în colțuri uitate În colțul stins al clipei ce dispare, Mă prinde visul greu, fără cuvânt, Cu pașii strânși în umbre de uitare, Caut un zbor sub cerul cel mai frânt. Fragilitate-mi crește o fântână, Cu apă lină, rece ca un gând, Și visul meu tresare să rămână În colțul mic al lumii,Continuă lectura „Aurora Cristea”

Viața ca un gard de sârmă ghimpată(autor: teodor dume) E mult prea devremesau poate mult prea târziusă-mi părăsesc viațași să ating colțul ceruluicu buzele însângerate de macii crescuțipe coapsele unei femei satisfăcutesau poate ar trebui să mai învățcâte cevadin primul sărutcând ochii îmi erau umilițide întunericul din interiorulunui adolescent insistentaflat la primul oftat nu nuContinuă lectura „Teodor Dume”

Dezrobiri Cosița se-mpletea în râuri de candoareȘi gânduri se-adunau în cuiburi de lumini;Sub fruntea cerului, doar răsăritul moare,Apusul stă ascuns în aripi de flamini. Te-am sărutat pe buzele de clorofilă,Regina nopților albite de fobii,Și-am alungat, din suflet, clipa de argilăCe-mi sta o za în lanțul stinselor robii! O, gingașă eroare, pasăre fluidă,Cu timpul semănat înContinuă lectura „Ionuț Pande”

Un gând Printre orele muteSe strecoară un gândMonoton și absurdCa un șarpe plângând La ruleta iubiriiJoac-un zar norocosAruncându-l din palmaCe-o deschide sfios Între umbre și razeTimpul fură din zborOchii dorm obosițiPe un nor călător Pași-s tot mai încețiGândul tot mai departeÎl citesc ca pe-un rândCare fuge din carte Și te văd…o fereastrăIar deschisă spre mineUndeContinuă lectura „Lidia Stan”

TRECĂTOARE În suflet sunt poetă, pe stradă-s oarecareO umbră care trece în zdrențe camuflatăAdesea scriu poeme în stări de tulburareIar în normalitate sunt o neadaptată O cruce port în spate făcută din cuvinteCu pași de condamnată o duc cu greutatePe ziduri am icoane, și-n inimă morminteLa care lăcrimez dintr-o necesitate De mă vedeți în stații,Continuă lectura „Lidia Zadeh”

Floarea de mărgean(dragei mele soții) Azi-noapte înotând pe-o-ntinsă mare,Simțeam că mă atrag polipii de coral,Voiam din ei să-ți dantelez o floare,Dar îmi lipseau dulceți de portocal. Apoi am înfruntat viteaz oceanulȘi din nuanțele ce le visam,Ca un magnet mă atrăgea mărgeanulDin care trandafiri îți condensam… Când lacul m-a-mbiat din pleoape,Cu pătura-i de mâl catifelat,Doar floriContinuă lectura „Dorel Rotariu”

M-am prăbușit  M-am prăbușit în mine ca-n abis, E întuneric și nu am repere,  Sunt prizonier în propriul meu vis Și îmi aștept sentința în tăcere.  Păcate grele umerii mi-apasă, M-am lepădat de tot ce-i omenesc,  De mult am uitat drumul către casă, Nu știu nici să urăsc, nici să iubesc.  M-am prăbușit în mineContinuă lectura „Iancu Cătălin”

VIS ȘI REALITATE… ,,Visam că-s împărat pe-un colţ de rai,iar tu, o fată care mă iubeai…Când m-am trezit, sărac ca-ntotdeauna,în loc să plâng, am râs…și-am râs întruna…Ai să-nţelegi vreodată bucuria?!Pierdusem doar un fleac…Împărăţia.”(Voltaire) Și dacă plouă…și plouă întruna,nici soare nu-i, ascunsă e și luna,nici raiul nu-i mai rai! Ascunse-s toate,nici vise nu-s, nici țipete, niciContinuă lectura „Carpe Diem (Corina Ana Tîrnăvean)”