Arhive etichetă:Poezie

Prietenie De ce să plângi cu mine? Să râdem amândoi,De mine și de tine,De ce e peste noi… De gură și vorbire,De cer, de-mbătrânire,De ceas și asfințire,De văz și de orbire… De pas și de grăbire,De ruga făr’ rostire,De vers, de necitire,De-a mea nenorocire… De stele și neștire,De muște și mustire,De ploaie, liniștire,De tot ceContinuă lectura „Cristina Pasca”

M-a sunat mama din rai M-a sunat mama din rai să îmi spună că e bineȘi-ar dori să mai audă veștile și de la mine,C-auzit-a de la cei, ce-au pornit mai de curândȘi-au lăsat în urma lor viața de pe-acest pământ.Părea tare-ngrijorată când de la vecinul dus,A aflat că de o vreme nu m-am maiContinuă lectura „Steel Alexandru (Mariana Alexandru)”

CLOPOT PESTE MOARTE Copile, dă-mi un telefon,Dă-mi un semnal de bun-rămas,Mă paşte cel mai mare somn,Şi bate-un clopot prin oraş Copile, dă-mi un telefon,Mă strigă-afară un surugiu,Vreau să te-aud, apoi să dorm,Cât trece dricul prin pustiu Eu cred că voi pleca de-acum,Te voi veghea ca mai demult,M-aşteaptă caii peste drumŞi popii cântă-n ritm ocult, ŞiContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Cerc Noi suntem două emisfere orbecăind spre-un pol greșit,Două fantasme de zăpadă pierdute-n zări de anotimp,Două fântâni rătăcitoare pe drumuri seci fără izvor,Purtând orfane, goale ciuturi, pe brațe sfâșiate-n dor. Noi suntem două nestemate pe cerul stelelor perechi,Două culori îngemanate sub curcubeiele străvechi,Pe-un portativ, alături veșnic, noi două note sub un ton,Balade-n cerul de luminăContinuă lectura „Daniela Konovală”

CAL ÎNARIPAT Tu tragi de mine ca de-un cal bătrân,mă biciuieşti să merg spre nicăieri,eu mi-am pierdut potcoavele prin fânşi dorurile prin trecute primăveri Mai dă-mi jăratic dacă vrei să zborşi-am să te duc, prin ceruri, hăt departe,călători-vom iute, ca un nor,până la viaţa cea fără de moarte. Hai să fugim din lumea în ruineceContinuă lectura „Dumitru Grui”

CRĂCIUNUL SĂ-L ÎNTÂLNIM Hai, azi să ne adunăm, surorilor, toate,Cunună să împlitim până-n miez de noapte.La masă să ne așezăm cu frații de sânge,Crăciunul să-l întâlnim, ca-n cer mama plânge. Avem astăzi noi de toate, masa este încărcată,Dar ni-e dor de un Crăciun, cu mamă și tată.Și ne roagă ei pe toți într-o așa ziContinuă lectura „Sofia Roșca”

Dator… Miroase-a flori de tei şi-a veşnicieClepsidrei n-ai să-i furi nicicând nisipul…Dator eşti timpului cu o simbrie,Oricare-n lume ți-ar fi anotimpul!Miroase-a flori de tei şi-a veşnicieUmple-ți paharul, soarbe din secundăZâmbeşte-i timpului pe datorie,Şi vezi cum fericirea te inundă!Miroase-a flori de tei şi-a veşnicieChiar dacă gongul nu ştii când va bate,Să dai dovadă de mărinimie,Trăieşte-n lumeaContinuă lectura „Madiana Domnița Lascu”

Sfârșit de an, 2025 Miros de pâine caldă, pas mărunt…și-mi ești așa aproape încât parecă m-am îndepărtat de tot ce suntca să mă pierd în toate ale tale! Prima zăpadă a venit oricum.Lasă să ningă! Noi trăim în versuripe care tu le scrii mai…nu știu cum…iar eu ghicesc în ele mii de sensuri! În iarnă,Continuă lectura „Ana-Maria Tudorache”

DOÑA ALBA, DOÑA SOL Privesc peste vreme, uimit te revădtrecând majestos pe podul Triana,pe valuri albastre tresaltă coroana,desprinsă din umbra-ți rămasă pe pod.Ești Doña Alba, sau Doña Sol? –aleargă prin minte această-ntrebare,dar umbra căzută pe unde dispare…O, Doña Alba! … O, Doña Sol! Exultă pe soclu Adolfo Becquer,în parcul central Maria Luisa,când simte venind, odatăContinuă lectura „Corneliu Neagu”

Doar plutirea păpădiei Crapă zorii pe câmpie,Înghioldiți de macii roșii;Neolitice cortegiiÎși petrec tăcut strămoșii. Picură din pâine rouă,Lacrimi gintelor agrare;Trag căruțele pierduții;Blânzii bivoli n-au culoare. Rostul păsării de vegheA-nlemnit pe-o culme clară;Doar plutirea păpădieiÎn tăcere se scoboară… Unduiesc prin lanuri umbre;Pleve se ridică-n zareȘi miroase glodu-a reavăn;Vino Vânt, te-arată Soare! Triste kipuri, cercuri, cercuriSe încheagăContinuă lectura „Gabriel Cristea”