Arhive etichetă:Poezie

MELANCOLIE DE TOAMNĂ Zbor frunze în lacrimi, purtate de vânt,Domol ne cuprinde al vremii descânt.Țipăt de păsări s-aud din pridvor,În zare se vede un stol călător. Buciumul toamnei răsună cu dorSe scutură clipele, se ofilesc, mor…Greieri în noapte cântă pe a lor strunăIzvoarele plâng: departe-n surdină. Tot ce-a fost verde se usucă pe rând,Țăranii doinescContinuă lectura „Flororiu Viorica”

Convaleșcențe Azi spaima de azil îți dă frisoane  Și scârțâi precum poarta la garaj Ai oasele subțiri și în tendoane  Ți-ar trebui un nit din aliaj  În timp ce-ți oxidează neuronii Oglinda dă cu tine de podea Și-n sânge trepidează feromonii  Dar tinerețea s-a cam dus și ea  Nu poți zbura oricum, mai sus deContinuă lectura „Angela Petre”

Fluturi in noapte te priveamerai o picătură de ploaieîn bătăile de aripite-am învelit la asfințit cu vîrful degetelormi-ai acoperit buzele cu trupul albdăruindu-teo clipă începută într-un sărutaproape tot mai aproapeun țipăt scurt ca un semn de întrebareaveam nevoie acută să respir, să trăiesc, să iubescun fluture alb în bătaia luminiipe umerii goi am așezat mugurin-aiContinuă lectura „Viorel-Birtu Piraianu”

FATA FĂRĂ CHIP Poate-o să-mi scrii cândva, poate-o să-mi scrii,Când eu voi fi plecat demult departeȘi o să-mi lași scrisorile tărziiÎn temnița dintre coperți de carte. Sunt scrise pentru fata fără chip,O plăsmuire-n ceară de amurg,Văzută doar de ochii lui OedipAcei din care lacrimi nu mai curg. Dac-o să- mi scrii să- mi spui căContinuă lectura „Georgeta Rada”

…o frunză Azi a bătut la uşa mea o frunză,Întâi uşor, apoi mai apăsat.Întredeschisa uşă a lăsatSă văd cum frigu-i gata s-o pătrunză. Ea m-a privit timid, cu demnitate.Avea sub braţ chiar rebegitul vânt.La ceasul înserării, ceasul sfânt,Cerşeau un semn infim de bunătate. A poposit pe masă. LumânareaPăta cu umbre tenu-i ruginiu,Iar pe pervazul receContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”

Convalescențe Scheletul mi se contorsionează  Și oasele-mi trosnesc adeseori  E semn că bătrânețea debutează  Iar spaima de azil îmi dă fiori  Când totu-n jurul meu se oxidează  Întreb oglinda ,cine e regina?, Nu îmi răspunde dar îmi sugerează  Că e momentul să îmi fac morfina  În scurta viață astrele ne ceartă  Că stăm ca nișteContinuă lectura „Lidia Zadeh”

Ce dacă la finit renunți și-mbrățișezi neantul Ce dacă, toamna arămie vine în al tău cuvântcu ploi reci pe carâmb, cu vânturile aspre,demonice-n foșnirea frunzei, copacii dezvelind,cu-n aer ud și greu, dansând pe caldarâm…și-un gros covor de fruze-ți trezesc melancolii…!*Ce dacă, în curând îți vin zăpezile, în fuga de finitși se aștern pe clipa ta,Continuă lectura „Gheorghe Apetroae”

CĂLUGĂRIȚA În liniștea serii, cu fruntea sculptată,Pe-o frunză de iarbă, ușor s-a urcatCălugărița …în rugă curatăCu chipul smerit, dar cu gest calculat. Când luna se-arată pe bolta întinsăSe roagă de parcă-ar veghea un altarDar ochii ei verzi ca sticla aprinsăAscund o tăcere cu gândul barbar… Cum stă nemișcată, sculptată-n credințăCu palme adunate a rugă șiContinuă lectura „Ica Gărgălie”

CUMINECĂTURĂ Să asculți păsările,  copiii, ca și pe înțelepții  acestui veac,  strânși în jurul mesei  pe care se rostogolesc  firimituri din carnea  și sângele unui Cuvânt,  Să asculți chemarea pădurii,  piatra, adâncul , inimile împietrite pe caldarîmuri,  iertarea zdrențuită  de ghearele deșertăciunii,  iată pocalul cu lumina zăpezilor  căzute înainte de vreme,  setea care sfâșie cerul, Continuă lectura „Marin Rada”

AM SĂ TE-AȘTEPT Am să te-aștept la colț de anotimp,Să-mi prinzi în plete-un fir de primăvară,Chiar dacă frunza-n codru a ruginit,Chiar dacă toamna se plimbă pe afară. Am să te-aștept la colț de vis furat,Să-mi împletești pe gânduri romaniță,Pe inimă să-mi coși cu fir de trandafir,Și la rever de suflet să-mi prinzi o garofiță. AmContinuă lectura „Eugenia Spătaru (Adnana Radu)”