Zori, în Rai Te chem și vii, sub stele-s insomniipictez deja în palma ta flori străveziitu știi că poți să scrii, cu unghii, „dor”pe piept la mine, și că n-am să mor Gem și te chem, rănit de-atât frumosdar nu-s dureri cum erau ieri… misterios…taci… te dezbraci, lumină și suspineu sunt uimit… ai înflorit… șiContinuă lectura „Eduard Bucium”
Arhive etichetă:Poezie
Mira Minu
Rang de primăvară Tu ‘nalți tot universul meu în rang primăvăratic,Mă duci în brațe-n raiul tău de liliac sălbatic,Să-not în râuri de culori, să-mi prinzi în păr zefire,Sunt și nu sunt eter, cuvânt, sunt nor și sunt sclipire. E-un fel de joc neamăgind supunerea-n simțire,Ecou de adorări lumești, dar agere din fire,Mă-mbată, zorii să-ți culegContinuă lectura „Mira Minu”
Ioan Avram
Printre cetini verzi de brad O, rămâi a mea crăiasă printre cetini verzi de brad!Strălucesc iar luminițe precum pietrele de jad,Ochii tăi ca două stele mă țintesc acum în tainăȘi le simt fiorul dulce ce pătrunde-adâncprin haină. Vântu-adie dinspre lac cu-n miros îmbietor,Îmi tresar acum pe buze doar cuvinte de amor,Printre cetini ciripesc două păsăriContinuă lectura „Ioan Avram”
Paul Andrei Rîpă
IL FICO- C’è un frutto prelibato,che ha rinchiusosotto la sua buccia violaceatutta la dolcezza di questo mondo.In esso palpitaun cuore amorevole, pronto a sfamarele anime povere e ingenuealla ricercadell’amore infinito.Quel frutto violaceo,prelibato,che cresce anche nelle terre più aridedi questo mondo,è il divino fico. Smochinul Este un fruct escuisitcare a închissub coaja ei violaceetoată dulceața acestei lumi.ÎnContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”
Felicia Percec
Aprilie O gâză soarbe din potirul plin cu miresme-mbietoare,A unei zambile ce-și scaldă bobocii-n razele de soare,Pe-un ram de măr a poposit un fluture nerăbdătorSă-și balanseze-aripa moale pe brațul unui pufos nor. Un greieraș trezit în grabă de-un bondar negru și grăsunSolfegii face, lustruindu-și chitara, pe-o frunză de-alun,Prin iarba-naltă, o furnică, urmărită de un broscoi,TrageContinuă lectura „Felicia Percec”
Cristina Maria Niță: comentariu Bogdan Florin Boitan
Trimite-mi fluturi – Cristina Maria Niță Trimite-mi fluturi albi la miez de noapteȘi spune-le să mi se-aștearnă-n părCa-n pomi, lumina florilor de măr,Pârâie peste umerii de lapte. Mai spune-le să-și ningă pâlpâindasmerenie, sub streșini, pe la geam ,Să se-nfioare iarna de pe ram,Suflarea ei să nu-mi înghețe tinda. Le spulberă pe aripe, troieneși-un caier deContinuă lectura „Cristina Maria Niță: comentariu Bogdan Florin Boitan”
Vasilica Purice
SĂ UITĂM Să trăim iubirea în două emisfere,Dacă prin lume, nu-și mai are locȘi-om planta alte livezi de mistere,Ce au pe ramuri flori râvnite de noroc! Printre boboci muți, rămași închistați,Dezlega-vom vocile confuze ale firii,Cu fiori temeinici, de sub zori înaripați,Cu viers catifelat, precum trandafirii! Vom menține în viață seva cea mai pură,Adunată dintr-o fostăContinuă lectura „Vasilica Purice”
Dorina Omotă
E prea târziu La ieri, de ce să mai gândesc ?Când azi sunt spin înțepător,Și-n labirintul cel grotesc,Văd doar minute care dor. Uitând că la începuturi,Aveau aripi de iubire,Iar în suflet mii de fluturi,Se trezeau din adormire Dar le-am frânt la toți avântul,Și-am fugit de ei afară,Eurus mi-aduse vântulIar eu am ajuns o fiară AmintirileContinuă lectura „Dorina Omotă”
Nicoleta Lupu
Gând Am scris despre iubire,Dar nu știam ce scriu,Surâsul din privireMi-era izvor pustiu… Priveam cum râde luna,Când te-aștepta în prag,Acum îți cată urmaCe-o suflă vântu-n larg. Tu strigă-mă, nebun,Dintr-un albastru-al vieții,Și fă-mă să răzbunÎnfrigurarea gheții, Mă cheamă către seară,Când noaptea o îngână,Cu ochi de lună goalăSă te privesc, nebună, În stepa arzătoare,Când strălucește luna,Cu zâmbetContinuă lectura „Nicoleta Lupu”
Petre Vatuiu
Din câte lacrimi Din câte lacrimi se-mpleteşte dorul?Din câte lacrimi poţi să stingi un foc?Şi câte lacrimi pot ucide omul,C-am plâns cât toată lumea la un loc! Şi-am strâns în mine-atâta suferinţă,C-aş fi murit, să scap de-al ei amarDar ochii tăi şi chipul de zeiţăM-au ţinut viu, să ard molcom pe jar. Mă poartă dorulContinuă lectura „Petre Vatuiu”
