Arhive etichetă:Poezie

POEZIA NOPȚII TRECUTE MICUL PESCAR… S-a născut în ziua șapteaVara-n luna lui Gustar,Tocmai când se sfârșea noapteaȘi zorii se iveau iar… Din poiată un cocoșPintenat cu lată creastă,Anunța că-n lumea vastă…O pornea pruncul ocoș! Și dintr-un cocoș, într-altul –Dintr-o poiată, într-altă –S-a dus vestea în tot satul,Ba chiar și-n a Popii baltă… Că s-a născutContinuă lectura „George Ceaușu”

Prezent decadent Azi tăcută-i empatia ca firava lumânare,Strâmbă, cumpăna dreptății nu e ca cireșii-n floare…De ce oare-i diapazonul doar în pliscuri de bancheriIar orchestrele vând arii de satrapi și de hingheri? Apa nu mai izvorăște cât să ne spele otrava,Iar Carpații n-au coloane să-și susțină arhitrava,Au plecat din temple urșii către benele din târguriVinovații-s înContinuă lectura „Dorel Rotariu”

„LUMINĂ ÎN AMURG” Amurgul începutului de an deschide căi spre Răsărit de lume,surâde stins și-neacă întristări în valul mării ce nu are-un nume.Îmbrățișează umeri de răbdări, îi învelește cu dantele ninse,închide-n noapte șoapte de trădări, iar șoaptele orbecăiesc, învinse. Amurgul începutului de an își acordează harpa milenară,răscumpărând îngeri căzuți în van, cu o romanță dulce,Continuă lectura „Georgeta Radu”

Moartea are vreme să se încrunte Undeva, v-asigur eu, undeva mai pier cuvinteS-au cam săturat de-un timp să le spurce cel ce minteȘi se-ngroapă în pământ poate că la primăvarăDin același vechi mormânt se mai nasc a doua oară. Undeva, pe-acest tărâm, cred că nu-i așa departeChiar de e un caldarâm, ce-i al tău eContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

Alegeri Nu am plecat, doar m-am retras alăturiSă te privesc cum taci și nu-nțelegi,De parcă ar putea fi înțeleseTăcerile din zilele prea reci, De parcă-aș fi avut de-ales secundeDin secul vorbei tale, un cuvânt,Mi-ești drag cum nimeni altul nu mi-e-n lume…În nerostirea ta adorm plângând. N-am tras la sorți iubirea niciodată,Din rai doar tu, tăcând,Continuă lectura „Daniela Konovală”

DOINA CELOR FĂRĂ DEMNITATE    Voi, mancurți, cu limba lungă ne-ați trădat dorul de Țară.,,Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară!”Voi, cu sângele albastru, v-ați culcat pe vatra mea,Ați trădat laptele mamei și onoarea de cândva! Vreți să ne schimbați destinul, să ne profanați mormântulUnde-mi odihnesc străbunii și mai strâng la piept pământul?Că din huma astaContinuă lectura „Tamara Mîțu”

Un rest dintr-o iubire Să uităm; cărări întortocheatene-au tot întâlnit si despărțitPrin hățișuri, lacrimi și durereDoar iubirea, ne-a adăpostit Să uităm; părerile de răunu-și mai au nici rostul, nici menireaPe furtuni, prin vijelii și ploaieNe-a adăpostit numai iubirea Lasă-mi numai două rânduri scrisepe o bancă-n parc; citește vântulȘtiu că ochii tăi înoată-n lacrimiCând mai rătăceștiContinuă lectura „Lidia Stan”

SCOTOCIND… Între nopțile durerii și iubirea călătoareNu e vreme să petrecem, ci e timp de închinare…Ah!, lăsați-vă dorința gândurilor voastre, multePentru cine vrea să creadă, pentru cine să asculte. Alergați prin astă lume, dar nu căutați popasulCe v-ar odihni o clipă, dar nu auzi-veți glasulCelor care vor să iasă din această „iarnă” crudă;Cine vrea săContinuă lectura „Tei George”

ÎNVĂȚ ÎMBĂTRÂNIREA Mă-nmuguresc să-nvăț îmbătrânireaCafeaua de o vreme-o beau amarăSimplific tot să nu mă pierd cu fireaȘi-ador s-ascult balade la chitară. Cu toleranța fac prietenieMă voi ierta de toate câte-n steleVoi râde mult, voi scrie poezieLăsând deoparte gândurile mele. Va-mbătrâni și trupul meu cu timpulAccept ireversibila schimbare,Și florile se trec cu anotimpulPlecându-și capu-n brazda roditoare..AmContinuă lectura „Angela Petre”

Stau și-aștept Stau şi-aştept într-o parcareŞi mă uit la trecători…Mintea-mi naşte o-ntrebare:De-am fi fost nemuritori? De nu exista păcatul,Plânsul şi dezamăgirea,Altul ne-ar fi fost umblatul,Alta ne-ar fi fost menirea. Oamenii trec rânduri, rânduri,Unii par foarte grăbiți;Alții, le citeşti pe riduri,Trişti, de muncă obosiți! Uite-aşa ei trec prin viaţăBieții, parc-ar fi roboțiAlții parcă-i trage-o ață,Să-i întorci,Continuă lectura „Madiana Domnița Lascu”