În vâltoarea ceții ,,Se Rotesc Fuioare Veștede De Ceață „,Noi pe altarul țării stăm îngenuncheați,Ne răpește timpul încă un strop de viață,Aste vremi răpiră, ba surori, ba frați. În vâltoarea ceții ni se trece anul,Rătăcind prin foame, rătăcind prin frig,Căutăm lumina care a închis-o banulÎn nebuna fugă după un covrig. Zale de întuneric ne atârnă-nContinuă lectura „Luminița Trăistaru”
Arhive etichetă:Poezie
Ioana Popescu
Divagații Am călătorit desculță și cu haină de-mprumut,mi-ai strigat „te rog renunță”, tot ce faci e Zău, prea mult.Îndemnată de-o visare, c-aș putea să fiu eu iele,m-am tot rătăcit pe mare într-o barcă de nuiele. În realități golașe, nu aș vrea să se repete,mări secate și orașe, rămase fără secrete.Pierdută în ceața oarbă, ce aContinuă lectura „Ioana Popescu”
Eduard Bucium
Tristețea din rochii În părul tău se-alintă veri torideA spic de grâu îți cade val, pe spateSprâncenele-ți, două-ntrebări hibrideÎntre doi ochi de înger și păcate Pe perna ta se-adună sfinții searaȘi nu s-ar mai întoarce-n raiul lorCăci trupul tău e-u rai prin care varaDă iama, pârjolindu-te cu dor Pe buze ți-a rămas, ca o uimire,OContinuă lectura „Eduard Bucium”
Violeta Sabina Lazăr
Înțelesul neînțeles al plângerii Eu nu m-am plâns nicicând de spinii cățărători,Că de n-ar fi ei, s-ar risipi și parfum și culoareȘi n-am mai ști cât de frumoși sunt trandafiriiCe-nfloresc târziu doar sub mângâieri de soare. Am sădit sub bruma rece, fir de roșu trandafirȘi l-am încălzit la suflet, rădăcina-i s-a-ntărit,Că din inima rănită, douăContinuă lectura „Violeta Sabina Lazăr”
Ana-Maria Tudorache
Umbre de gând Ploaia de azi a scuturat toți meriiși cad petale albe rând pe rând.Eu, simplă victimă a primăverii,te caut printre umbrele de gând. Cât despre mine, nu-s multe de spus.Genunchii mei încă ating pământulîn încercarea de-a zbura mai sus,reinventând frumosul și cuvântul. Ne-aș recrea pe noi, printr-o poezieflori albe, roze flori și dulci,Continuă lectura „Ana-Maria Tudorache”
Maria Tudor Miriam
MARIA TUDOR MIRIAM O să fac un pod între sud și nord,Să străbatem calea pân’ la jumătate,Aripi să ne bată-n tresăriri de cord,Se prăvale-o stâncă, strigă o cetate. Vin’ la jumătate, să îmi spui de ceÎntre ,,nu” și ,,da” s-a ivit o horă,Eu fac drumul des, poți să-mi spui orice,Poți să stai o clipă, poțiContinuă lectura „Maria Tudor Miriam”
Iulian Crețu
.De dragul tău Uite, iubito,de dragul tău,o să adun toate lacrimilerisipite de tineîn stele,să fac ceațădin eleși să ascund în ea,răutățile lumii,ce te-au rănit,iar țiesă-ți crească zâmbete-n ochi!… Să nu știi că exist!…Să fiu numai o părere,o iluzie a ta,… o himeră.Să nu mă suporți,când nedumeririle melete dor!…De ciudă,să-ți vină, așa,… să mă spânzuride unContinuă lectura „Iulian Crețu”
Iancu Cătălin
Dezleagă-mă De ce mi-e dor în fiecare clipăDe ochii tăi, două văpăi în noapte?De ce mă poartă-a gândului aripăLa buzele-ți ca de cireșe coapte? Clepsidra trupului îmi e ispităȘi îmi alungă somnul înspre zori,În patru zări mi-e clipa risipită,Tu n-ai habar ce mult poți să mă dori. De ce mă poartă pașii spre-a ta poartăPrinContinuă lectura „Iancu Cătălin”
Nela Viorica Boca
Tăceri Eu nu împachetez iluzii zâmbitoare,Nici n-am să vând deșartăciuni,Căci zborul meu prin lume doare,Demult n-am mai cules minuni… De multe ori cuvintele-mi înțeapăȘi lasă urme atunci când izvorăsc!Căci n-am găsit decât o lume seacăCe în iluzii viața își hrănesc… Gonind spre înălțări deșarte,Adesea uită darul cel dintâi!Căci numai inima curată-mparteIubirea-lege căpătâi! Și-atunci mă învăluiContinuă lectura „Nela Viorica Boca”
Mira Minu
Dor de alb Mi-e dor de alb, alb de poveste, de clipe mari, de neoprit,Mi-e dor de flacăra din suflet, săltând nămeți în asfințit!Iubirile de altădată au gust de fagure topit …Mi-e dor și de-un sărut în poartă, tiptil, de-al mamei ochi ferit! Gutui…se rotunjeau mai tare, doar în odaia de la drum.Iar merele țãșneauContinuă lectura „Mira Minu”
