Arhive etichetă:Poezie

Ecoul disperării Infinit de năzuințe se înneacă-n soarta tristăși-n adâncul neființei unde negura persistă.Pentru noi, cuvinte goale ce sună a tobă spartă,puse-n ritm și-n protocoale, menite să ne despartă. Vise doar de preamărire, strigate a câta oară,lume mințită-n neștire, să asculți, să nu te doară?Urlă-n hău pustiul minții și ecoul îi întoarnăscâncetul ce-l fac părinții,Continuă lectura „Lorica Mihăilă”

DIMINEAȚĂ TOMNATICĂ Încă o dimineață își întoarceFerestrele cu fața către soare,De parcă-abia așteaptă să se-ncarceCu fericirea noastră! De ce oare? Răspunsul la ciudata întrebare,Mi l-a șoptit o frunză în cădere,Căci vântul n-are milă, nici răbdare!Toamna, e mai hain de cât s-ar cere! Cred că e cea mai dulce dimineață.Ți-am scris ceva pe coala de hârtie!SuntContinuă lectura „Constantin Mosor”

Refuz să mai adorm M-am trezit din somnprivind dansul ielelorpe cerul misterios;confuză,mă opresc între pat,și spirala de luminăce leagă două lumi.Un gândmă-ndeamnă la somn,un altul, mai rebelmă mânăsă mă las absorbităde puterea luminii…Mă-mpiedicde cei care se duc râzândși revin plângând,de cei care își mutilează sufletuldormind,refuz să mai adorm…Doamne, cum e posibil?!Vorbești prin glasu-mi tăcut,Te simt,Continuă lectura „Camelia Corina Boț”

Destin Din înfruntări cu valuri zbuciumateLăsând în urmă iarna-ntunecoasă,Din fresca amintirilor uitateCocorii mei se reîntorc acasă… Ar fi putut să nu se mai întoarcăDin sarabanda pribegiei lor,Dar și-au dorit același drum de parcăCerșeau vecia ultimului zbor… Au înfruntat cu vechile stindardeUn veac corupt și terciuit de vlagă,Adâncul lor sfințit încă mai ardeÎn cel ce-i pregătitContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Întoarcere Prin mine nu mai curg cuvinte.Doar paşii praful răscolescMi-s fum, aducerile-aminteIar gândurile-mi înfrunzesc. În minte fulgeră-ntrebăriCurg amintirile, ca fluturi.Sunt suflet prins de remuşcăriPe drum acum spre începuturi. În nări mi se adună prafulCe-am răscolit cândva copil.Miroase a vecernii satulPoienile îmi par de mir. Am gândul pasăre de pradăZburătăcind pe unde-am fost.Cu paşii stinşi ,Continuă lectura „Ion Sorescu”

Strânge-mă… Stinge-mă, foc, fluier de mătase,Nod cu noroc, oase, oase, oase… Sâni de bujori, râuri de miresme,Văi cu ninsori, țurțuri de aghesme. Guri de păcat, roiuri de metrese,Stei dezbrăcat stele-n fulger țese… Stinge-mă, foc, fluier de mătase,Ochi intr-un smoc, oase, oase, coase… Drum prăfuit, dungă de lumină,Ard ghemuit, vină albă-n tină… Nod cu noroc, oase,Continuă lectura „Ionuț Pande”

Cât mai sunt… În timpul ce mi-a rămasPe acest pământ de focRuga o s-o port în glasPentru cei fără noroc. Pentru cei pizmasi și răiCare-n suflet au veninPresăra-voi peste văiCu stamine de senin. Fluturi albi, ninsori de tei,Vară dulce cu fioriDăruiesc dragilor meiCare-n inimă au flori Pentru cei ce mă citescNu prea am multe deContinuă lectura „Dorina Omota”

UN AMURG ABSURD Privesc în amurg un spectacol absurd,Bufonul aleargă mai presus de cuvinte,Regele-faun, rătăcit prin văzduhDansează fandango zornăind castaniete. De-o vecie poeții înhămați la viseNumără nasturii închişi peste plopi,Mai sparg uneori vitraliul păpuşilor tristeŞi fac din cioburi aripi pentru sfincşii miopi. Şi încerc să nu văd, şi încerc să nu strig,Zâmbetul de gheață-mi împietreşteContinuă lectura „Camelia Marin”

Întoarce-Te, Doamne! Întoarce-te, Doamne, cu fața spre lume,Și lasă-Ți lumina să cadă-n ninsori!Sculptează în inimi cu dalta iubirii,Iar ura îngroap-o sub straturi de flori! Sădește, Tu, Doamne, în suflete stinseUn fir de credință, cât bobul de mei!Să crească-n lumina iubirii de Tine,Zadarnici prin viață, și cei mai atei. Dezleagă-ne, Doamne, de necredințaCe-njugă, de-a valma, copiiContinuă lectura „Maria Apăvăloaie-Lungu”

Între cer și pământ Simt ziua cum curge și trece prin vene,Simt noaptea zorind spre lumi infinite.De ce se grăbesc ? Pot merge aleneCu zâmbete calde pe vaste orbite. Dar, ziua aleargă și noaptea se duce,Pe căi plăsmuite pe cer și pământ,De vor ajunge cumva la răscruce,Porni-voi spre ceruri pe aripi de vânt. Ziua aleargăContinuă lectura „Ioan Avram”