Dragoș Radu

Împărțire Am să-ți mai spun două cuvinte la finalSau poate trei de luna mă inspirăȘi am să strig cărunt, avid și colosalIn timp ce-njunghii cerul cu o spiră Tu vei privi cum curge bolta printre noiTiptil cu remușcare fuge-albastrulSe-imparte cerul și pământul tot la doiIn mine și în tine stă dezastrul Tu ești o simplăContinuă lectura „Dragoș Radu”

Nela Viorica Boca

Bumerang… Nu am averi și nici palate…De mică am învățat ce înseamnă a răbdaChiar de mereu m-au tot lovit săgeți înveninate,Eu Tată, am lăsat să fie voia ta!Acelora ce socotesc cu pizmuialăDe ce primesc răsplată făr” să cer,Am vărsat râu de lacrimi, zeciuială,Dar m-a ținut de mână Tatăl, să nu pier! Se întorc pe rândContinuă lectura „Nela Viorica Boca”

Petre Vatuiu

Nu te întoarce! Te-am așteptat o tinerețe,Că nu știam că nu mai viiȘi mi-am hrănit-o cu tristețe,În nopți târzii, în nopți târzii. Și tot ardea, ardea în mineUn dor pe care l-ai uitatȘi mă ținea legat de tineDeși demult te-ai depărtat. Și câte lacrimi pentru tineAu curs în fiecare zi!De dorul tău, cu orișicineAveam aContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Florentina Savu

POETUL E MINERUL Poetul e minerul de cuvinte,E cel care le consideră sfinte,Le extrage din adâncul ființei saleCu bucurie, cu trudăȘi uneori cu jale,Este căutător de aur și de comori,Cuvintele sunt pentru elCa niște flori. Poetul este truditorulCu lămpaș și târnăcop,Care știe să treacă răbdătorDe orice hop.Lămpașul său e mintea ascuțită,Dorința lui cea mai neprihănită,IarContinuă lectura „Florentina Savu”

Angela Petre

Fereastra iubirii Vreau să mă privești ca pe-o fereastră,bucuria-n suflet să-ți pătrundăcând lumina vie te inundăîncărcată de iubirea noastră. Vreau să mă deschizi ca pe-o fereastră,să-mi dai libertate să văd cerulochii tăi nu-mi tulbure misterulîngrădirii către bolta albastră. Vreau să mă miroși ca pe-o fereastrăce deschisă-i lângă o glicină,când te strig, tu să mă țiiContinuă lectura „Angela Petre”

Ioan Alexandru Filip

Prolog Cuvintele-mi se pregătesc să pleceîntr-un concediu binemeritatAu scris destul pe umbra mea prea recede dragoste, speranță și păcat Au asistat la multele violuridin care s-au născut iubiri din floriPe scena de hârtie multe roluriau cuvântat cu moartea în culori Si-acum firesc din cartea mea nescrisăPun în bagaje lacrima și vinaPrivind târziu la muza-mi sinucisăCândContinuă lectura „Ioan Alexandru Filip”

Ionuț Pande

Seceratori de orizont Vulcani cu inimi arse în safire;Cenuși zburând în aripi de condori;Lumină-ncremenită în orbireȘi-o noapte reggae prinsă-n cheotori. Se-aud foșnind în aerul văpaieAtomi ce leagă primele ființi;Rănit de pajiști, timpul se-ncovoaieÎn curba strânsă-a vârstelor cuminți. Arginții zornăie prin amintire,Neplăți făcute unui calomfir,Ce sta de veghe-n pagini de psaltire,Cuvântului neprefăcut în mir. E-atâta linișteContinuă lectura „Ionuț Pande”

Angelica Manole

Mă plouă cu toamnă E toamnă în suflet, e toamnă devremeȘi frunzele-mi pleacă din inimi uscate.Ne plouă, iubite, e vânt, nu te teme!Se-nșiră pe dealuri păduri dezbrăcate. O ploaie de gânduri ca frunzele moarteÎși scutură trena, în grabă, de sare.Ne pleacă și cucii, visează în noapte,C-ajung pe-alte țărmuri scăldate de soare. Tu ia-mă în brațe!Continuă lectura „Angelica Manole”

Relu Popescu (Viorel Poenaru)

1.Nu este suficient să observi, cheia este să înțelegi. 2.Lumea ipocriților este un etern Halloween, unde maleficul se ascunde sub o singură mască: propria ipocrizie. 3.Viața e un drum cu infinite semne ce solicită o mare cunoaștere. 4.Nu o ducem rău, doar că cerințele noastre sunt mult prea mari. 5.Credința ajunge slugă când interesul materialContinuă lectura „Relu Popescu (Viorel Poenaru)”

Cristiades Mariana

Plângere de toamnăAș vrea, iubitule, să mă vait de ceva frunze,De ceva nori fumurii aș vrea să mă plâng,Căci iată, a venit peste noi o toamnă opacăȘi păsări pleacă tăcute doar de la mine din gând. Și aș mai vrea să mă plâng de dovleci:Sunt cam brumați și felii de dulceață palidă-ntind;Să mă jelesc deContinuă lectura „Cristiades Mariana”