RISIPIRE În fiecare zimurim câte puțin,fără să știm,ne înălțăm către soareîn adâncul pământuluihăul e plinde noapte, de nesomn,de-ntrebare… În prăpastia deschisădeodată în noi,cad păsări ucisede lacrimi amare,mă întreb dacă totulse împarte la doicând alunecă nisipulîn mare. Și azi m-am ridicatdeasupra ierbii, puținpluteam ca o izbândăîn văzduh către mare,pe umeri cerulpe care îl țins-a risipit caContinuă lectura „Marin Rada”
Arhive etichetă:Promovare
Relu Popescu (Viorel Poenaru)
Indiferența este ușa închisă, a cărei cheie stă la gâtul interesului. Cătușele propriei libertății sunt adesea propriile temeri!.Cuvintele frumoase pot îmbrăca penibile minciuni,dar adevărul face vâlvă când se arată gol. Când ești pomenit într-o discuție, cu siguranță în următoarele cuvinteești deja subiect de bârfă. Cuvintele adevărate nu pot fi tocmai plăcute, dar cu siguranță neContinuă lectura „Relu Popescu (Viorel Poenaru)”
Iancu Cătălin
Pentru tine Sufletul mi-a dat din nou în floare,Tu ești ploaia ce l-a renăscut,Sus, pe boltă, mi-ai pictat un soare,Îmi ești adăpost și crez și scut. Rătăceam prin lumile străineFără a-mi păsa-ncotro mă-ndrept,Oriunde-aș fi fost îmi era bine,Inimă nu mai aveam în piept. Adormeam sub cerul plin de stele,Mă-nveleam cu frunze de stejar,În vis dansauContinuă lectura „Iancu Cătălin”
Adriana Rușățeanu
VERDE CRUDUn verde crud îmi invadează trupul,În lutul meu dospesc inmuguriri.Se-amestecă sfârșitul cu-nceputul,Sub pleoape îmi zvâcnesc noi tresăriri. Din palme mi se naște-o dimineață,În talpă simt vibrând un răsărit,Iubirea mă inundă și-mi dă viață,Iar timpul pare atât de nesfârșit. M-ajung din urmă herghelii celeste,Caii de foc ce trag la Carul Mare,Ma iau cu ei zburândContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”
Daniela Konovală
Padigramă Știu că-i târziu, eu încă sunt aiciÎn timpu-acesta cu-nfloriri de sare,Îmi cresc în palme spaime de ariciCând golul crește mare, tot mai mare! Știu că-i târziu, pe scenă totu-i stins,Cortina-i trasă peste lacrimi nude,Scenariul nu mai poate fi rescris,Doar eu mai cred în visele fecunde! E noapte, ceru-i parcă răsturnat,Culoarea Lunii cade în crevase,DoarContinuă lectura „Daniela Konovală”
Mihaela Vaida
Copaci fără nume Pe pagina cu colț îndoit,un fulg de zăpadă.Același anotimp… Cuvintele înghețate m-așteaptăsă împart cu Dumnezeujumătatea unei așteptări.Păsări de pradă pleacă și vinAlbul rămâne.Același anotimp. Gerul ascuțitîncremeneste gândulîncremeneste trupul.Soarele palid cere îndurareDeasupra copacilor înghesuiți pe cărărimâna stângă deseneazăun petic de cer. Director editorial: Camelia Corina Boț
Julia Dragomir
Amintire viede Julia Dragomir*Din desișul de-amintiriTe chem încă o datăSă alini apele tulburiCe sufletu-mi adapă.*Să-mi vorbești despre întinderiDe mări nemăsurate,De Steaua Nordului să-mi spuiȘi de simțiri curate.*Să îmi șoptești cald la ureche:“Mai stai încă o clipă”Și clipa s-o prefaci vecieȘi vis cu o aripă.*Dar ai plecat pe-o cale lungăȘi fără de întoarceri,Iar marea azi suspină-nContinuă lectura „Julia Dragomir”
Luminita Trăistaru
MĂREȚE UMBRETraistaru Luminita(Poezia zilei, 23 ianuarie 2024) Poeta își amintește cu nostalgie de vremurile de altădată, vremuri cunoscute din istorie, cu „mărețe umbre” ale unor voievozi și conducători patrioți care cu prețul sângelui și-au apărat glia și neamul, ceea ce astăzi nu mai pare a fi la modă, astfel că „Mândria ce-au lăsat-o, în vremuriContinuă lectura „Luminita Trăistaru”
Petre Vatuiu
E bine-aici la tine. E bine-aici la tine, e-atât de minunat,Că niciodată vremea nu-i bună de plecat.Și de când sunt aicea eu nu mai știu, oricum,Sau de-i pierdută vremea de-a fi pornit la drum. Parfumul tău mă ține și ochii tăi mă țin,,,-Mai stai!”, pare să-mi spună și zâmbetu-ți senin.Și mă întreb, femeie, de eștiContinuă lectura „Petre Vatuiu”
Dorel Rotariu
Izvorul din Carpați Câmpii și codri își dau mânaGemând de-otrăvi și dezbrăcări,Căci lupi flămânzi ne păzesc stânaȘi pribegim în patru zări… Azi, văi și lunci trâmbiță jaleaUrcând spre inima de munți,Străbunii-n ceată-i ațin caleaȘi-o-ngroapă-n mirul de sub frunți. Se-ntreabă Vlad privind dragonulȘi crucea desenată-n piept,Cum țepile-i n-au tras oblonulPeste-al hoției strâmb precept? Mihai ne-a pusContinuă lectura „Dorel Rotariu”
