Arhive etichetă:Promovare

Sfârșit de toamnă Mi-a topit genunea înc-o SĂPTĂMÂNĂ…PAȘII mei zadarnic cer ieșiri din rând,MONOTONĂ toamna, dric din frunze mână,Leneș curge noaptea, stele NUMĂRÂND. DĂTĂTOR de grijă ne colindă gerul,Pomi mușcați de crivăț spre geamuri SE-NDOAIE,Supărat pe oameni pare-n toamnă cerul,Ploi, sinistre marșuri sună din cimpoaie. SUSPINĂ tăciunii, foc timid în vatră,Când lacome hornuri le furăContinuă lectura „Dorel Rotaru”

N-am cea mai bogată ȚarăAutor: Andreea Văduva N-am cea mai bogată Țară,Știu că multe îi lipsesc,Dar de-o frumusețe rară,Este Ea, și mă mândresc. Are părul – spic de grâu,Galben ca raza de soare,De-i ajunge pân’ la brâu,Brâu „atins” de cingătoare. Ochii ei – precum câmpia,De-i privești ai renăscut,Numele său? România,Cu frățiori peste Prut. Geana eiContinuă lectura „Andreea Văduvă”

Măciniș de graf Murmur de izvoare seci;Te aud de prin granitul măcinat,Clipă vagă, cum petreciCa un foc de apă într-un însetat! Și m-alungă un alean zglobiu,Într-o ocnă de un metru sec,Unde întunericu-i pustiuȘi n-am pași cu care să mai plec. Și adorm, adorm, adorm,Ca un semn de veci striatPe izvorul cruciform,Ochi de lemn nemângâiat. AlbContinuă lectura „Ionuț Pande”

IARNĂ PE SENA…autor: Daniela Konovală Dragul meu, să-mi spui cum ninge lângă Sena, fără fluturi,Fără streșini în oglindă, fără dragoste în ciuturi,Fără-nfiorarea serii în castane aburindFără sobă și odaie, fără murmur de colind… Să-mi spui dragul meu, ninsoarea cum se-așterne-n vechiul burgFără pletele-mi nebune zurgălăi îmbrățișând,Fără degetele orei, clipele cum le aduni?!Spune-mi, cum ninsoarea vineContinuă lectura „Daniela Konovală”

Aștept CEA MAI FRUMOASĂ LUNĂ E ÎN LACCând se oglindește lângă chipul tău,Iar eu uimită doar privesc și tac,Dorindu-mi să nu fii doar visul meu. Se zgribulește noaptea pe la geam,Albastrul bolții-n plete-i stă ascunsȘi-n frunzele ce -au mai rămas pe ram,Îneacă tot în negru-i nepătruns. Prin cameră se-nghesuie tăceri,Doar focul mai dansează pe pereți,AșteptContinuă lectura „Luminița Trăistaru”

Cea mai frumoasă ,, CEA MAI FRUMOASĂ LUNĂ E ÎN LAC ”,Pe oglinda-i fină stelele valsează,Seducător luceafărul în frac,Chiar strălucirea bolții eclipsează.Cea mai frumoasă lună e în lac! Cea mai curată apă e din munte,Ea prospețimi adună din adâncuri,Și ciutele le mângâie pe frunte,În limpezimi se oglindesc verzi muguri,Cea mai curată apă e din munte!Continuă lectura „Cristina Tunsoiu”

Fir de dor autor: Anca ManDin a gândurilor caier, sufletul tace și toarce,Fir de dor înlăcrimat…dorul greu, ce nu-mi dă pace Iar din firul lui subțire, inimii-i face-nveliș Și în orice colțișor se strecoară pe furiș.Tot încerc a rupe firul dorului ce nu-mi dă pace, Mai adânc se cuibărește și în suflet loc își face,Continuă lectura „Anca Man”

La pioggia Osservo le nuvole,Ricamo di cielo.In un attimol’azzurro diventa grigio.Fulmini attraversanoil sottile tessuto di seta.E piove.Piove sul mio volto cupo,piove sul mio corpo tremante.Sento le gocce scivolareverso la mia anima,lavare le sue sofferenze,le sue emozioni negative.Piove.Le gocce riempiono i miei passicancellano quel passato che mi pesa,aprono porte verso un futuro migliore.Piove.Sotto la pioggia scivolaContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”

Vraja lunii Se-așterne liniștea… și toate tac…Iar noaptea peste noi încet coboară,,, CEA MAI FRUMOASĂ LUNĂ E ÎN LAC,,Își oglindește chipul alb, de ceară. Pe unda-i lină lacul o primeșteȘi chipul ei mai tare se aprinde,Luciri de-argint pe umbre risipește,Cu brațe de lumină îl cuprinde. Iar lacul freamătă-n adânc, ca marea,Vrăjit de ea, în noapteaContinuă lectura „Anca Man”

Vorbe în van Surd mai urlă-n codrii vântul, norii tremură și plâng,ceața este-așezământul gândurilor ce mă frâng.Orizontul e feeric și mă-nvăluie treptatîntr-un strigăt alfabetic ce mereu l-am așteptat. E târziu și iar e toamnă, căi de frunze îți aștern,nu lăsa timpul să cearnă clipe calde ce se pierd.Lasă ochii să vorbească, glasul să-l zidești înContinuă lectura „Lorica Mihăilă”