Arhive etichetă:Promovare

Și toamnă iar… Adie iar o toamnă a-ntristareÎn viața ta, în viața mea păgână,Se mistuie răstimpu-n calendare,Un murmur trist natura doar îngână. Și te privesc tăcut, și-aș vrea să-ți spunCă nu mai pot, mereu, în al meu gând,Să te divid, apoi să te adun,Să număr toamnele pe rând. Nici nu mă mai pricep să teContinuă lectura „Marilena Răghinaru”

CU CAPUL ÎN NORI de Marian Florentin Ursu * Sunt doar un om cu capu-n nori,Ce toarnă vin peste cuvinteCând pleacă stoluri de cocoriCu toate-aducerile-aminte Nu sunt nici bun, nu sunt nici rău,Nu vreau nimic, nu cer nimic,Mă-mpiedic de destinul tăuSau e oraşul foarte mic Pe câmpuri sunt prea multe flori,Pe drum prea multă inerţie,SuntContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

SĂ-MI FII…M-am dezbrăcat de tineCum mă dezbrac de-o hainăȘi te-am ascuns în mine,Cum se ascunde o taină. Te-am așezat sub pleoape,Să-mi fii mereu privire.Când bate miez de noapte,Să-mi fii o tresărire… Să-mi fii o amintire,Ce-mi stă ascunsă-n gânduriȘi filă de iubire,Citită printre rânduri. Redactor: Daniela Konovală Redactor șef: Camelia Boț

Premiul I, poezie –„Colecționarul de răni” de Teodor Dume poate că teama pe care o invocnici nu existănici oamenii întorşi de la muncăcu haina purtată pe umeri ca un semnde ultimă suflare a trudeinu existădecâto moarte prin care văd înăuntru nu ştiu dacă e bine sau răutoate acestea îmi inflamează iubireaşi tot ce-am avut…până laContinuă lectura „Teodor Dume”

Miroase a toamnă(an publicare: 2019, reeditare 2023)Autor: Andreea Văduva Miroase a toamnă, minunată doamnă,A frunză căzută din ram descusută,De vântul ce-adie a nostalgie. Miroase a toamnă, minunată doamnă,A ploaie posacă ce parcă ineacă,Totul în jur cu stropul ei sur. Miroase a toamnă, minunată doamnă,A lacrimi, a dor, a zbor de cocor,Ce duce departe seninul dinContinuă lectura „Andreea Văduvă”

Valuri în apus– Mira Minu- Când doar o licărire, o geană de luminăMai arde peste mare și-n zare se anină, Melancolia vine din nou pătrunzătoare,Și-mi poartă gândul fraged, de-aici… în depărtare… Peste pământuri arse de vipturi în explozii,Sorbind răcoarea serii cu gust fin de ambrozii…Of, roadele-i răscoapte jertfite-i sunt uitării!Ori dorm culegătorii, ori n-au răspunsContinuă lectura „Mira Minu”

Cum te-am pierdut… de Petre Poștașu’ Mai știi tu azi nopțile-aprinse de maiCând te strigam: vino! și iute veneai,Să-mi potoleşti inima-tropot de cai-?Iubirea mea, înger cu zâmbet bălai! Îți sărutam fruntea c-atâta amorȘi-ți aprindeam cerul cu stele de zor,Tu le stingeai cu gingășie în zoriȘi te topeai, boabă de rouă pe flori! Noaptea din nouContinuă lectura „Petre Vatuiu”

ÎNTRE LINIȘTE ȘI URĂ Verile de altădată nu fierbeau așa de tare.Soarele dădea poruncă razelor dogoritoare,Să nu-și scuture tot jarul la-ntâlnirea cu pământulVerde ca o primăvară care s-a-nfrățit cu vântul! Verile de altădată, blânde ca ochii bunicii,Umblau prin noapte desculțe, să nu fugă licuricii,Care coborau din ceruri cu luminile-n spinare,Să-i vindece de-ntuneric, rând pe rând,Continuă lectura „Constantin Mosor”

UmbreBirtu-Piraianu Viorel30 august 2023 pășeam spre mare printre vechile portalurilovindu-mă de treptele singurătățiica o lumină înfundată în a sa dureretreceau talazuri printre albastre brațepe țărm femeia mă privea intensîn cârduri stele se mișcau aieveatrăgând în valuri umbre plineprin văile de locuri eu o rugam să plececu mâna albăși-a aruncat pe umeri flamida neagrăși mi-a șoptitiubite…vaiContinuă lectura „Viorel Birtu Piraianu”

Tată, iar mi-am rupt genunchiul Uite, tată, sunt iar mică.Vino, dar, și mă ridică,Din cel colb, din spinii verii,Nu știu lecția căderii! Vino, tată, și mă ia,Sus, pe norii albi, de nea,Când strigam în cor, de zor,Avionul cu motor. Erai, tată? Nu erai?Ești acolo, sus, în rai?Ești pe-o stea? Ori pe vreun nor?Vieții mele, călător?Continuă lectura „Flori Cristea”