Anca Man

Noapte de Sânziene Poveste magică vor țeseÎn dansul lor, iele-mirese,Sub razele lunii, în noapte…Să împletească cu-a lor șoapteȘi galeșe priviri sub gene,Cununi din flori de sânziene. E noaptea când cerul se deschide,În inimă iubirea se aprindeȘi arde dor în piepturi de fecioare,Care își prind la cingătoare,Galbenă floare, fir de sânziană,Să vindece a sufletului rană! ȘiContinuă lectura „Anca Man”

Aforisme: Teodor Dume

Doar piatra din adâncul fântânii iți poate vorbi despre durerea apei. (Teodor Dume) Oamenii au multă dragoste, însă nu și voința de a o dărui. (Teodor Dume) Nu ghinioanele sunt adevăratele pericole din zi, ci prietenii falși de lângă tine. (Teodor Dume) Zâmbetul e ca şi ispita, te face să te molipseşti de fericirea altuia.Continuă lectura „Aforisme: Teodor Dume”

Ionuț Pande

Oglinzi reverberantePande Ionut Un fluviu ce curgepe tărâmul gândului,când inima e o deltă de pace-așa mă simt,naiadă eșuată pe brațele mele trace!Mai am un nod,un singur nod într-un izvod,pentru un macedon,de s-ar mai naște!Pe plaja întinsă,un poet recunoașteo filă de trecut careîn istorii n-a mai încăput.Doar caii rămân seculari în păduri milenare.Bătrâne Timp, ți-e barbaContinuă lectura „Ionuț Pande”

Adriana Rușățeanu

IUBIRE CELESTĂLuna privește cu ochii de cadână,Cu gene plecate în vălul de spumă.Privirea-nstelată ascunde o taină,Din razele sale își face o haină. Nisipuri de aur îmbracă colineȘi vântul molatec aduce cu sine,Un cântec de flaut spunând o povesteCând Luna răsare deodată-n ferestre. Sub vălul suav ce-i acoperă fața,Luna visează chemând dimineața.Și-așteaptă iubitul pe cer săContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”

Marin Rada

UN POEM NESCRIS Marin RADA Înfloresc caișii ,recitând poemedintr-o carte vechecu coperți de cer,înțeleși cu iarna,înfloresc devreme,gândurile negrede pe ramuri,pier…. Tu ești tot departeși-n adâncul zăriinorii se-nfiripă,rădăcini de ger,au rămas pe mugurilacrimi în risipă,păsări vin în șiruri,sufletul mi-l cer… Doar lumina caderenunțând, tăcere,rugul ei de flăcăriumblă parcă, nins,eu aștern cuvinte ,singura averee mereu aceeași:un poemContinuă lectura „Marin Rada”

Iancu Cătălin

Furtună pe mare Un marinar pe-o navă în derivăPrivește către ceru-ntunecat,Fără de soartă și de perspectivăSe roagă să ajungă pe uscat. În jur e doar furtună și urgieȘi valuri ce ajung până la cer,Îl duce gândul către veșnicie,I-s ochii-n lacrimi, biet corăbier. Stihia urlă, vântul strașnic geme,Fulgere cad, totul pare pierdut,Îngână rugăciuni, dar și blesteme,ArContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Georgeta Rada

PARACLIS Nu pot să mă ating de versul tău,De setea ta înaltă de repaos…Te poartă heruvimii peste hăuȘi din pronaos, La Cuvânt în naos. Te-a plăsmuit Luceafăr din genuniStăpânul când luci vederii noastreIcoana-ți făcătoare de minuniDe-a pururi ferecată între astre. Am fi orbit de nu te-am fi văzut,Am fi-nvățat ce-nseamnă a muriPierind vederii noastre de-mprumutCaContinuă lectura „Georgeta Rada”

Petre Vatuiu

Amurgul Ningea-n amurg cu fluturi colorațiPe move bucurii de liliac,Pe sub salcâmi cu dumneata la braț,Am învățat atunci, întâi, să tac. Eu nu văzusem un amurg așa,Cum am văzut în ochii tăi atunci,Când soarele în ei se linișteaȘi-apoi se risipea-n sprâncene lungi. Și se făcea că un amurg întregPăștea molcom în bucle arămii;Eu încă n-aveamContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Maria Apăvăloaie

O stea cu numele Iubire( din volumul LA RĂSCRUCI DE VREMURI) Aș da la schimb, dac-aș putea,Tot cerul numai pentru-o stea.O stea-lumină. Căpătâi,Iubirii lumii. Cea dintâi. Curată, limpede si clarăFrumoasă ca o primăvară.Dar ca o toamnă de bogată.Și-aș duce-acolo lumea toată. I-aș pune-n poartă flori de măr,Să-i fie stâlp de adevăr.Sub orice pâlc de iasomie,Câte-unContinuă lectura „Maria Apăvăloaie”