Arhive etichetă:Promovare

Ce-i poezia? Ce-i poezia? Un crâmpei din sufletul celui ce-a scris,E-o răbufnire de condei…cerneala peste foi a nins.E lacrima ce curge-n gând, când nu mai vrei să fii văzut,Și e durerea din cuvânt, când să vorbești n-ai mai putut. Ce-i poezia? E lumina ce se strecoară-n noaptea ta,E visul tău și amintirea, speranța ce teContinuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”

Rondelul unei Muze Muza mea, de ce m-ai părăsit?Mi-am pierdut cheful de a scrie!Și viața-mi pare mai pustie,Nu mai visez spre infinit. Gândul meu, nu te mai descrie,Nici de ochii tăi nu sunt vrăjit!Muza mea, de ce m-ai părăsit?Mi-am pierdut cheful de a scrie! Soarele apune ‘n asfințit,O șansă pentru poezie!Dar fără tine suflet doritVersulContinuă lectura „Peteleu Alexandru”

Când se face-n gânduri seară Nu-i târziu chiar de apusul în perdele se-mpletește,Nu-i târziu chiar dacă noaptea se strecoară cu pași moiÎn odaia de mătase, unde sufletul pluteștePeste ridurile zilei, peste-al grijilor altoi… Nu-i târziu, devreme-i încă timpul să-l măsori cu sfoarăRănile dintr-un călcâi cresc în lacrimi de tăcere,O culoare strângi în suflet, când seContinuă lectura „Daniela Konovală”

Crepuscul~Camelia Boț~ Când stelelese vor topi sub pleoape,prin cenușa lorva umbla șarpele lumii,ispită egalăpentru sfântși pentru decăzut,până când, Te vei rupe de sufletfiindcă nu ești în rostul tău,departe, printre străini,fără dreptate,cu teama de-a nu fipărăsită de lumină,de iubire…Vei îmbătrâni împreunăcu ispitirea ta,fugind de ghearele morțiicare-ți dă târcoale;atunci, doar atunci vei înțelege,vei simți înserarea melancolicădin clipaContinuă lectura „Camelia Boț”

Luceafăr blând Când înserarea-și întinde vălul cenușiu pe-alei,Un Luceafăr blând coboară printre florile de tei,Cu lumină le-nfășoară și le leagănă ușor,Risipind parfumul dulce strâns în potire de dor. Cu pași molcomi se îndreaptă către lacul cel albastru,Unde nuferi galbeni dorm privegheați de mândrul astru.Tresar frunzele în codru de sclipirea-i arzătoare,Revărsată peste ele din raza-i nemuritoare.Continuă lectura „Felicia Percec”

Balsam pentru sufletul rănit Suflet cu rouă pe gene,Uite, vara se așternePeste câmpu-ți nearat,Doar cu supărări brăzdat!Privește! Pune-ți lacrima pe frunze,Ia-ți amarul de pe buze,Scoate-ți gândul la uscat,Du-ți dorința la iernat!Iartă! Căci, de-atâtea drumuri relePlâng și apele-n cișmele,Curgând bob cu bob prelins,Ochi uscați de-atâta plâns!Uită! Suflete cu aripi ninse,Visele se vor atinseCu miresme moi deContinuă lectura „Angelica Manole”

2 iulie la Putna Piepturi vibrând sub ii de in,Revars-o doină cu-nfocare,Curg fetele, ca un râu linSpre mănăstire, la-nchinare! Purtând cămăși peste ițari,În cete vin cu pas sprințar,Nepoți de răzeși și plugariSpre un mormânt ce-i sfânt altar! Cu plete-nzăpezite curgBătrâni sculptați de ani și jale,Lui Ștefan ca la Demiurg,Plâng dor de România Mare! Toți floriContinuă lectura „Dorel Rotariu”

Verde Iubita mea din altă galaxie,când treci printr-o pădure de stejari,unul sunt eu. Îmbrăţişeaz-o mie,apoi am să-ţi apar şi-ai să-mi apari. Voi şti că eşti, şi tu vei înţelegecă-n carnea mea de lemn nu ai ce pierde…Vei şti că-s eu, fiindc-aceeaşi lege,preţ de o vară, ne-a-mbrăcat în verde Pe scoarţa mea crăpată pune-ţi fruntea…Îţi voiContinuă lectura „Eduard Bucium”

Precum firul mut de iarbăAutor Ioan Avram Chiar și-un fir plăpând de iarbă are-un simț și-o năzuință,Fluturând fără zăbavă la o mică adiereCând, bătând timid din aripi, un sâmbure de credințăÎl atinge ca o boare și-i dă dulce mângâiere. Fermecat de boarea caldă, firul ierbii lin tresare,Luminându-se la față în belșug de raze vii,Prins înContinuă lectura „Avram Ioan”

Cântec de Lumină– Mira Minu- Ia-mă de mâna,Suflet al meu,și du-măîn zări nevăzute de ochi,pictate în umbrăcu dor de Luminăarzând și cântându-idomol, deslușit,pe un umăr uimitde trăiri, de prezent,Frumuseții din urmă! Ia-mă la tine,Suflet călit și clăditîn nopți cu furtunăși-n zile de jarîntărite de vină,căci nu aveau habarde vreo piatră zburândși căzândpe o inima linășiContinuă lectura „Mira Minu”