Ion Sorescu

Colindătorii Fără zurgălăi, vin colindătoriiVin pe la morminte, să-şi colinde fiiiCrucile au toate, semnul întrebăriiAcuzând călăii ce le-au frânt copiii Au colindul bocet, gurile-ncleştate,Pasul şovăielnic şi doar plâng în gândLe-au secat izvorul lacrimilor poate,Vin orfanii ţării la colind pe rând Către cimitire, îşi târăsc durereaLumânări aprinse pâlpâie sub cruciNumai suferinţa le-a rămas avereaVin colindătorii propriilorContinuă lectura „Ion Sorescu”

Paul Andrei Rîpă

Viaggiatore La madre Terrasembra una fornace:il suo caloresale piano piano,mi attraversa,raggiunge i miei occhi,li sento bruciarecome carboni ardenti.Divento cenerefra le mani di mia madre.Di là il vento caldomi libera.Io,un viaggiatorefra le stelle. Călător Mama Terrapare că este un cuptor:căldura eiurcă încet încet,trece prin mine,ajungându-mi ochii,le simt cum ardprecum cărbunii incinși.Devin cenușăîntre degetele mamei mele.De acolo,Continuă lectura „Paul Andrei Rîpă”

Angelica Manole

Zbor spre înălțimi Sunt un bob de tină caldă,Ce închide geana lunii,Îngerii din cer îmi scaldăDorul în apă fântânii. Dar mereu privesc înaltulȘi măsor cu dosul mâinii,Cât de mare-mi este saltulDe la bob la coptul pâinii. Îmi pun gândul temeliePlămădindu-l pe Icar.Îmi fac aripi de hârtieDin ceaslov de anticar. Și-nainte de cădere,Mă voi odihni pe-oContinuă lectura „Angelica Manole”

Tănase Costina

Versul- punte între lumi        Autor Tanasă Costina Mă cuprinde inserareaȘi abia mijiră zorii,Îmi adun din lacrimi sareaDorințelor iluzorii. Pe aleea-nsingurăriiGânduri se aștern în cale,Disting la marginea zăriiUmbra depărtării tale. Vreau ca să cuprind cu fireaNecuprinsul unde dăinuiȘi să-ți aflu nemurireaPrin versul ce mi-l destăinui. Din cuvinte fac o punteȘi-o agăț de ceru-albastru,Versul tău să-mi fieContinuă lectura „Tănase Costina”

Aurelia Ifrim Ion

DESTINIfrim Ion Aurelia Un an se duce, altul vineȘi totu’ în lume-i trecător.Noi ne gândim azi la mai bineDar e un destin hotărâtor. Urările se scriu și strigă!Dar viața trece pas cu pas.Filozofia nu-i caducă,Dar omenirea e-n impas. Poți oare să determini lumeaS-adune binele-n buchet,Răul să se schimbe-n bineSă fie bine…berechet? Când lumea este-n resetareAportulContinuă lectura „Aurelia Ifrim Ion”

Iancu Cătălin

Iubita mea Iubita mea, pădure desfrunzităDe toamna ce ne-a bântuit în vis,Cu lacrimi de mireasă părăsităNe-au plouat ochii unui sfânt proscris. Iubita mea, pădure înghețatăDe iarna ce ne bântuie profund,Ne-a nins argint din luna spânzuratăDeasupra unui hău fără de fund. Iubita mea, pădure răvășităDe vântul ce ne-a spulberat hain,Îmi ești destin, povară și ispită,Un soareContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Daniela Konovală

ÎN AJUN… De Craciun doar ploaia ne îmbrățișează,Peste mine curge, peste dor se-așază,Peste tine, nu știu cum este acum…Tu, așa departe, parcă-n alt tărâm! Dinspre tine capăt seara o urare,Palidă dovadă pentru neuitare,Cui de-al lui Pepelea în sufletul meu,Firimituri de hrană dragostei mereu… Plouă peste toate ca un plâns în rugă,Curgeri de lumină peste hainaContinuă lectura „Daniela Konovală”

Nicoleta Lupu

E toamnăNicoleta Lupu Toamna este anotimpul surprizelor, este acel anotimp cu de toate isr spre final cu șuierat de vânt, cu cântec hodorogit de păsări călătoare, ea scuturându-și toți nurii peste oameni și peste alei, pretutindeni. Toamna vine și cu ploi molcome, și cu brume mai subțiri sau mai groase, albind pământul și acoperiind iarbaContinuă lectura „Nicoleta Lupu”

Dida Grosu

Sărutul ploii Privește cum ploaia sărută pământul,Silueta serii-o-mbratisează vântul!Dansează amândoi și-al ploii vechi pianRostogolește lacrimi de aur în lan! Din cântecul ploii nasc macii în câmpuri,Pe geana-nserării te văd de sub nimburi,Spice în cosițe, ie cu mărgele,Gura, mac aprins, ochii, albăstrele! Munții se apleacă să-ți primească pasul,Norii se destramă ascultându-ți glasul,Au pictat apusul pân’la orizontVrândContinuă lectura „Dida Grosu”

Madiana Domnița Lașcu

Mi se pare ” monumentală” poezia”Scrisoare”,de Lucian Blaga! Ea are o semnificaţie profund filosofică şi în acelaşi timp profund religioasă! Această scrisoare către mama cuprinde întreaga dramă a umanităţii! „Nu ţi-aş scrie poate nici acum acest rând/dar cocoşi au cântat de trei ori în noapte /Şi-a trebuit să strig:Doamne, Doamne, de cine m-am lepădat? Înfiorător,Continuă lectura „Madiana Domnița Lașcu”