Arhive etichetă:Promovare

Nostalgie Timpul meu mă poartă prin altare,Verzi și-uscate nu prea mai indrug,Sfinții se coboară rar din calendare,Noi suntem adepții arderii pe rug.Peste anii mei se strâng omături,Trag la sorți, aievea, visul cel dintâi,Nu mă plâng de moarte, nu mă dau în lături,Dorm cu amintirea azi la căpătâi.În genunchi mă duc spre miazănoapte,Toaca vieții bate multContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

ATÂȚIA ANI DE AGONIE     Constantin Balaban Atâția ani de agonieȘi-atâtea clipe de extazS-au strâns la mine-n poezie…Ca să mă-nalț la stele azi. Atâția oameni de iubireȘi-atâția îngeri vin mereuSă mă învăluie-n plutire…Ca să mă-nalț la lună eu. Atâția cerbi cunosc izvorulȘi-atâtea lebede răsarSă mă răscumpere ca dorul…Ca să mă-nalț la soare iar. Atâția crini caContinuă lectura „Constantin Traciuc”

NU TE-NTRISTA Nu te-ntrista că a venit iarna,Capătul cerului să îl privim,Norii scutură-n linişte coama,Zăpezilor mari când ne iubim Nu te-ntrista că a venit frigul,La mine sub cetini încă e cald,Am putea opri în loc timpul,Sub aurorele de smarald Nu te-ntrista din nou căprioară,Mugurii cândva iar vor ieşi,Iarba în susur de vioară,La primăvară o veiContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Amurgul Ningea-n amurg cu fluturi colorațiPe move bucurii de liliac,Pe sub salcâmi cu dumneata la braț,Am învățat atunci, întâi, să tac. Eu nu văzusem un amurg așa,Cum am văzut în ochii tăi atunci,Când soarele în ei se linișteaȘi-apoi se risipea-n sprâncene lungi. Și se făcea că un amurg întregPăștea molcom în bucle arămii;Eu încă n-aveamContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Străjer al gândurilor întomnate Ca un străjer, păzesc o înserare,Ochii se agață de-un apus de soare,Privesc cu-nfrigurare orizontul,Văd soarele care își face rondulȘi cum în poala apei se ascunde,Roșind de-îmbrățișarea unei unde. Mulți pescăruși brăzdează înserarea,Le-aud din ‘nalt, în țipete, chemarea,Se prind în cârd, să nu se rătăceascăȘi zboară peste marea verde-albastră,Spre cuibul lor, peContinuă lectura „Tănase Costina”

Am întrebat uimirea de ce mărește ochii și naște îndoiala? Atrage bănuiala că privirea zaharisește mirarea când inima înfioară plângând lăcrămioara.(Cristina Copia) Într-o zi, Tatăl soarelui, Lumina luminii, S-a gândit să nu-și trezească fiul ce-și căuta somnul, obosit de atâtea împrăștieri în cele patru zări. Tocmai trebuia să răsară în Antarctica; un an zăpada aContinuă lectura „Cristiana Copia”

PLOAIE DE TOAMNĂ Parc-ale mele-s pustiile câmpuriŞi ploile toate şi vechiul frunzişCând fiara tristeţii răzbate prin simţuri,Ecouri de bronz cad pe acoperiş Ia-mi umbra de mână şi pleacă, femeie,Păşi-vom desculţi pe-un tărâm nevăzutŞi păsări de foc vor veni să încheieDestinul născut dintr-un singur sărut Tu lasă-te pradă doar gurii meleŞi sânii tăi pradă mâinilor reci,ÎnContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Revista electronică Nămeții azi mă năpădesc pe tâmpleȘi bate toaca iernii peste trupul meu,Cad prin altare rugile cărunte,În inimi tot mai singur este Dumnezeu.Mi-e tot mai greu să merg pe drumul crucii,Și untdelemnul candelei se varsă-n mineNoi alergăm prin lume ca năuciiȘi nu vedem cum pier prin calendar destine.La ceasul serii plâng timid vecerniiȘi ingeriiContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

Noiembrie În gara pustie e toamnăalbastrul absent mă condamnă,prin ploaia uitată de-o orăapusul încinge o horă. În gara pustie e cântȘi frigul m-apasă-n pământ.Și arbori dansează pe șine,de lacrimi sunt frunzele pline.Doi nori le-adună suspinul,sărutul le-aduce seninul.Neliniști tot pleacă și vinîn dansul acesta străin… Când luna se-ntoarce în noapteși frunza se zbate spre moarte,speranța seContinuă lectura „Mihaela Vaida”

Mărețe umbre Din bolta înstelată privesc mărețe umbre,Cum marea lor iubire se-neacă în durere,Cum zilele se arată din ce în ce mai sumbre,Mândria ce-au lăsat-o, în vremuri negre piere. Bat clopotele-n dungă pe tâmpla țării meleChemând la liturghie românii adevărați,Iar glasul lor puternic străbate printre stelePân’ la străbunii mei, acum cu sfinții frați. Apoi coboară-nContinuă lectura „Luminița Trăistariu”