Arhive etichetă:Promovare

Inimă de ce plângi? Inimă de ce tu plângi, sentimentele îmi frângiși mă lași fără pic de iubire,inimă tu de ce taci, sufletul vrei să-îmbracicu tristețe și amăgire…inimă tu ce voiești, la ce lucruri mai tânjeștide ce nu mai vrei, astăzi, iubire?cine oare iar te-a frânt, când trăiești pe pământ,doar cu lacrimi și nefericire…spune-mi inimioaraContinuă lectura „Daniela Damian”

COPIL ÎN SUFLET(La mulți ani, copii de pretutindeni!)Autor:Mirela Butacu Dacă vrei să zbori o clipă,Cerul să-l atingi subtil,N-ai nevoie de aripă,Doar de doi ochi de copil. Când te-ntrebi dacă-n uitarePoți să-ngropi ce te-a rănit,Uită-te la pruncul careA căzut, dar a zâmbit. Dacă pacea îți lipseșteȘi-n furtuni te simți pierdut,De-un obraz de prunc lipeșteAl tău creștet,Continuă lectura „Mirela Butacu”

Mi-au albit tâmplele, mamăAutor: Andreea Văduva Mi-au albit tâmplele, mamă,Nu-ți mai sunt copil la sân,Mă privesc și bag de seamă,C-am ajuns copil-bătrân… Fruntea? Cută lângă cută,Grija sapă, -și face cale,Palma aspră și trecută,Seamănă cu a matale. Mi-au albit tâmplele, mamă,Nu-ți mai sunt copil, nici plod,Mă privesc și bag de seamă,Parcă-s pom uscat, schilod. Zi deContinuă lectura „Andreea Văduva”

E TÂRZIU E târzie clipa, e târziu și gândul.Dimineți pierdute își așteaptă rândulSă se nască iarăși, să fie trăite,Pentru veșnicie, sau câteva clipe. E târzie viața, uite-o cum se duce!Merge înainte, tot cărând o cruce.Caută un loc, caută un mal,Mai are de mers până la final. E târzie ora, veacul e târziu.Merg tot înainte, darContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”

Un puzzle cu nostalgii și fluturi clipește-n silabe de mărmirarea despletită din umărul oglinzii,un gest de albastru decojitsub bolți de bufnițe visătoare,aceeași dimineață sau alt rimelpentru jobenul agățat de ghilimelesub tălpile lumii ceruri ninserespiră sincopat un textdespre sărutul grăbit dintr-un ghioc de mugurvirgule din geometria primăverii*în colțul sticlos dintre păianjeni și steledealul scrie oval unicornulContinuă lectura „Beatrice Alfred”

În franjuri de smarald…autor: Daniela Konovală Te iert de toate ce-au rămas străine,De timpul rupt în franjuri de smarald,Cuvinte sigilate în aldineCoboară noaptea-n fluturi de brocart. Se-ntinde pâcla nopții peste case,Culorile se sting în abur dens,Iubirea vine treierând mătaseSub umbra Lunii în șoptiri de vers. Dispar secunde-n curgerii de uimireClepsidra-și uită firul de nisip,Te iertContinuă lectura „Daniela Konovală”

Iar şi…iarVioletta Petre Iar au înflorit castanii, ca un cântec înspre cer,Trec pe lângă mine anii, ca un scâncet efemer;Aş închide o secundă după gratii s-o păstrezCând m-o prinde somnul veşnic, şi-nc-o viaţă să visez. Iar vor înflori salcâmii şi vor ninge alb pe noi,Anotimpurile toate se vor duce înapoi;Vor lua cu ele timpul să-lContinuă lectura „Violetta Petre”

Un nins… de Petre Poștașu’ Când mi s-a prins de frunte dâra viețiiEra așa plăpândă, ca un nins,Și n-am simțit prin vâlva tinereții,Cum ea își face cale înadinsȘi-și cară, câte unul, toți nămeții;Nici nu mai știu pe ochi cum s-a prelins… Ieri am tăiat un pom uitat de vreme,Cădeau uscate ramuri pe pământ.Când îl loveam,Continuă lectura „Petre Vatuiu”

UNDE DORMIM DACĂ PĂMÂNTUL MOARE? Celor care pun umărul la uciderea Pământului. Când Dumnezeu ne-a dăruit pămânul,Sigur nu s-a gândit că omul poateSă-i murdărească acoperământulȘi să-i tocească hainele în coate! Pământul era vesel, veselieDin care n-a rămas nicio fărâmă,Căci, omul nou, așa precum se știe,Ia târnăcopu-n mână și…dărâmă! Iar Dumnezeu întruna reclădește,Fără nicio secundă deContinuă lectura „Constantin Mosor”

Atâta dor „Te văd ca o umbră de-argint strălucită”,Privirea-ți suavă e încremenită.Din ochii-ți albaștri, senini, fără pată,O mare de chin și de lacrimi se-arată. Pe fruntea-ți brăzdată de urme vechi, triste,Plăcute-amintiri se zbat să reziste,Dar umbra tristeții se-ntinde plăpândă,Ninsori ce-au căzut în vremuri abundă. O sprijini în mâna care-alungă ușorDisprețul iubirii umbrite de-un nor.Suspinul ceContinuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”