M-am agățat… M-am agățat de amintiriȘi-am încercat din răsputeriSă fur îndepărtatul ieriȘi să-l ferec în pumnul unei mari iubiri… M-am agățat de fericireȘtiind că va dura puțin.În fața ei mereu mă-nclinȘi-i voi lua cât pot de mult din strălucire… M-am agățat de steleSclipind cu-același înțeles.Din mii de sori, pe tine te-am alesDeși-am știut că veiContinuă lectura „Munteanu Gina Nicoleta”
Arhive etichetă:Promovare
Violeta Andrei Stoicescu
Resemnare Scade ziua în clepsidră într-un ritm halucinant,Umbre reci, misterioase-şi plimbă pasul nonşalant,Cad secundele ucise sub a timpului arcadăŞi prin fața mea, tăcute, se perindă-n cavalcadă. Şi tot bat şi bat în mine clopote cu glasul stins,Dangătul prelung se frânge în albastrul necuprinsIar pe tâmpla-ncărunțită se mai cerne o-nserare,Pe când bobul din clepsidră mai cerşeşteContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”
Nely Vieru
Toamnă sură Tu vii ca o apă lină,petală de luminăfrunzărindu-mi amurgul. Tu vii ca dansul unei frunzespre a’ lutului muzenisipindu-mi visarea. Te descalți pas cu pas,călător de pripasprin toamna mea sură. Te reverși ca izvorul,inundându-mi ogoruldin albia-ți plină. În noaptea cu lunăpetale de luminătu vin’ de-mi adună. Din clepsidra de sticlănisipește-o clipităîn mansarda mea tristăContinuă lectura „Nely Vieru”
Daniela Konovală
Pastorală Toamna slobodă coboară pe cărări cu miezul brun,Ziua umbre lungi pictează peste tufele de-alunȘi-mi gonesc boemii verii de pe ramuri fără strai,Cele frunze aurite troienesc poteci de plai… Norii strâng, sub vineți pleoape, lacrimi reci și-nfiorări,Tăinuitele supape se dezleagă peste zări,Vaiet alb, din ceruri nude, fulgerările deschid…În călcâi de veri cărunte mai adastă unContinuă lectura „Daniela Konovală”
Teodora Dorothi
Credință Românie dulce,azi e sărbătoareBlândețea graiului în lume înfloritDe la străbuni,o pace moștenitoare,În limba inimii,cu vrednicie de vorbit. Ești sfântă-n inimă, izvor de sacrificiiCu tine,mamă Românie,mă mândrescEști pâinea,la care se închină muceniciiPământul sfânt pe care-l calc și îl cinstesc. Suntem urmașii gloriei aprinseRomâni,în grai faimos și portMândri,de țara ce înfrânseDușmanii ce doreau poporul ăsta mort.Continuă lectura „Teodora Dorothi”
Petronela Mocanu
La un ceai cu viața Hai viață, stai puțin, și-om vorbi pe urmăSă ținem Apusu-n loc, măcar o secundă,Să servim un ceai în tihnă, făr’ a ne grăbi,Să-nchidem Soarele-n pleoape la capăt de zi Hai viață, ia loc o clipă, să privim împreunăCum domnește frunza vesel și verde adună,Cum sărută vântul blând, margini de poieni,CumContinuă lectura „Petronela Mocanu”
Angelica Manole
SĂRMANA MEA, DULCE, LIMBĂ ROMÂNĂ!Autor: Angelica Manole Sărmana mea, dulce, limbă română,Ce-a mai rămas din lutul tău străbun?Să se întoarcă bunii ca să spunăCe-ai fost și ce cuvinte mai rămân! Ai fost duminică, ai fost zi mareȘi ne-mbrăcam cu tine-n vremi apuse.Dar cântecul de mare sărbătoareA amuțit. Rămân multe nespuse… Și te-au cântat poeții-n versContinuă lectura „Angelica Manole”
Adriana Rușăteanu
NU PUNE ÎNTREBĂRINu mă-ntreba nimic.E prea târziu în toate.Cafeaua în ibricFierbe a singurătate. Pe masă două căniInvită la taifas.Azi suntem doua răni,Din tot ce a mai rămas. Două gutui în geamPrivesc la noi tăcute.Știind cât ne iubeam,Și ele au rămas mute. Nu pune întrebăriLa care n-am răspunsuri.În noi sunt doar plecăriÎn zeci și zeci deContinuă lectura „Adriana Rușăteanu”
Doina Moritz
În dimineața… În dimineața inimii nomade,Un gând se despleteşte-n acoladeȘi-ncepe ca să bată firul ierbii,Din poala clipei, când se-adapă cerbii. În dimineața codrului, aiurea,Un gând hoinar şi-a ascuțit secureaȘi-a început să taie, ca simbrie,Din coama timpului, câte-o felie. În dimineața perlei sidefate,Un gând despică ploi îngemănateȘi-ncepe să ascundă-n palma udă,Din scoica mărilor, secunda crudă. ÎnContinuă lectura „Doina Moritz”
Maria Poiană
Mamă, Rai cu iasomie( din volumul în lucru, LA RĂSCRUCI DE VREMURI) Încă mai pășești sfioasă, argintând poteca serii,Când deschid pe la chindie, dulcea clipă a-nvieriiNestematelor din pumnul, strâns, al sufletului meu.Mamă dragă, mamă dragă… Știi că-nseninezi mereu, Cerul încruntat de nouri? Uite-l! Vrea din nou să-mi plouă.Tu-l cuprinzi de după umeri cu mânuțele-amândouă,Și mi-lContinuă lectura „Maria Poiană”
