Arhive etichetă:Promovare

AFAZICE S-au învolburat copacii și fierb trenele de frunze,Prin mesteceni mai adie un ecou din glasul tău,Se amestecă prin gânduri anodine și difuze,Și te văd printre cuvinte încurcate de Orfeu. Pontul Euxin își varsă carapacele pe plajă,Au căzut din vânt păpuși cu ochi negri indecenți,Eu te-adun din toți lăstunii care-n vene se revarsăȘi-ți simt ochiiContinuă lectura „Camelia Marin”

Magii de brumă Cu magia ei de brumăToamna, ne cuprinde lin,Mângâiere de sublim,Vise dragi sub noua Lună… Toamnă mea cu chip de lutÎn arnici îmbracă viaȘi înaltul, și câmpia,Și-al iubirii legământ. Și tot țese drumuri noiStrăjuite de lumină,Blândă, fără pic de vinăNe-mpresoară pe-amândoi. Firul ei cel nevăzutNe apropie pe cale,Drumul meu și-al dumitaleSă devină: Început.Continuă lectura „Daniela Konovală”

Azi Azi ai sufletul curat,Crești lumina fericirii,Pe-un cuvânt încercănat,Cerni culorile iubirii. Azi pictezi cu galben clipa,Îi crești vene de uimire,Vrei să îi călești aripa,În cuptorul din simțire. Azi răsfiri nea din cuvinte,Peste lutul amăgiriiReîmbraci un vis fierbinte,Cu albastrul împlinirii. Azi aduni și violetul,Din potire de răbdare,Alungi gânduri și regretul,În pădurea din iertare. Azi îmbărbătezi speranța,StrigiContinuă lectura „Cristina Serghiescu”

FĂRĂ LEAC N-am pat, nici somn, nici vis în care-aș plângeDar am un junghi adânc înfipt în coasteȘi cruste, câteva pline de sângeCa un soldat pe frontul cu năpaste Prieteni n-am și nu mai am nici mamăÎn vene am doar vicii și otravăDar văd cum universul se destramăȘi nu râvnesc nici glorie, nici slavă N-amContinuă lectura „Lidia Zadeh”

Reinventare Nu știu să-mbătrânesc printre cometeÎn Raiul pământesc m-am împăcatCu visele ce vor să se repeteChiar de-am căzut cu Venus în păcat. Nu am dovezi de dor sau nemurireDe efemerul vieții mă atingCăci mușcă toamnele fără oprire.Când mă înalț , în trupul meu mă sting. Din când în când îmi iau din nou avântulÎn fațaContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

Intâlniri succesive Am întâlnit pe strada mea o umbrăCăuta un om pe care să-l umbreascăȘi am avut o revelație sumbrăCă umbra mea n-o să mă recunoască Am întâlnit pe-o filă un cuvântCăuta o viață necuvântătoareȘi am ascuns o lacrimă-n pământSă nu mai văd cuvântul cum mă doare Am întâlnit și un poem nescrisProstituând cuvintele rimateDarContinuă lectura „Alexandru Ioan Filip”

AMÂNÂND DESTINUL Lampa mea de pe comodă nu mai e de mult la modă,trebuie schimbată.O să-mi au un licurici şi-o să mi-l aşez aici, pe podeaua mată.Din aripa unui greier ce-mi înfige-adânc în creier murmur de diezi,O să-mi inventez oglindă, s-o atârn tacit în grindă, nadă pentru iezi.Luna-şi rimelează geana, eu răstorn în vin cernealaContinuă lectura „Marioara Nedea”

De toamnă am să mor De toamnă am să mor, când am să mor,Bolnavă de octombrie și simt,Aci, sub coasta stângă cum mă dor,De-acuma toate. Doctore, consimt Să scoți această inimă bolnavă,Să-mi pui în loc o piatră de granit,Se pare c-am băut ceva otravă,Așa nu se mai poate să mă mint! Voi încerca o nouăContinuă lectura „Flori Cristea”

Muribunzi Se moare cu lacrimi, se moare cu dor,Se moare-n noroi sau pe-o culme semeață,Și-n fiece moarte e-o sete de viață,E-un strop de văzduh pentru ultimul zbor… Litanii vuiesc intr-o trecere sfântăȘi toate-s amare, și toate sunt goale…Când umbra s-a scurs cu-ale ei rotocoalePe-un vechi curcubeu unde clopote cântă… Se moare pe lanțul ce nuContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Și dulce și amar îmi bate la fereastră toamnacu lacrima de frunză și de cer,se duce încă o vară-n goană,luând cu ea și visu-mi efemer. și a venit cu aripa rănită o albină,spunând că vara a plecat grăbită,că frunza-i galbenă-n grădinăși-i speriată, tremură, suspină… când vântul o atinge tandru cu aripa,  înfiorată tremură de amoru-i deContinuă lectura „Paula Abiculesei”