Angela Petre

ÎNVĂȚ ÎMBĂTRÂNIREA Mă-nmuguresc să-nvăț îmbătrânireaCafeaua de o vreme-o beau amarăSimplific tot să nu mă pierd cu fireaȘi-ador s-ascult balade la chitară. Cu toleranța fac prietenieMă voi ierta de toate câte-n steleVoi râde mult, voi scrie poezieLăsând deoparte gândurile mele. Va-mbătrâni și trupul meu cu timpulAccept ireversibila schimbare,Și florile se trec cu anotimpulPlecându-și capu-n brazda roditoare..AmContinuă lectura „Angela Petre”

Gabriel Feresuaru

Picturi pe suflet… Îmi desenezi pe ceruri o himerăA clipelor trăite într-un vis,În vremuri care țin de altă erăIubire pură în alt Paradis… Culoarea mi-o dă buza voluptoasaCu care mă săruți cu pasiune!Cum să mai plec iubita mea de-acasăCând ne așteaptă fremătând o lume… Îmi plec privirea, mă abandonez în tineCu tot ce am maiContinuă lectura „Gabriel Feresuaru”

Madiana Domnița Lascu

Stau și-aștept Stau şi-aştept într-o parcareŞi mă uit la trecători…Mintea-mi naşte o-ntrebare:De-am fi fost nemuritori? De nu exista păcatul,Plânsul şi dezamăgirea,Altul ne-ar fi fost umblatul,Alta ne-ar fi fost menirea. Oamenii trec rânduri, rânduri,Unii par foarte grăbiți;Alții, le citeşti pe riduri,Trişti, de muncă obosiți! Uite-aşa ei trec prin viaţăBieții, parc-ar fi roboțiAlții parcă-i trage-o ață,Să-i întorci,Continuă lectura „Madiana Domnița Lascu”

Tănasă Costina

Poarta trecutului -Privește, străine și spune, ce vezi?-Un zid erodat de vremuri și ploi,De el stă-agățată o poartă-strigoiCe-n lacăt se ține. Îți vine să crezi? Acest zid și poartă sunt vii mărturiiAle unui trecut ce-a fost îngropat.Fiecare piatră din zid a-nsemnatO mică poveste, zeci de bucurii. Chiar și tencuiala ce-a rămas pe zid,Care pare-o hartăContinuă lectura „Tănasă Costina”

Mirela Butacu

De-ar fi fericirea de vânzare De-ar fi fericirea de vânzareȘi pentru inimi s-ar negocia,Mi-aș părăsi tristețea pe-o cărareȘi în urmă nici că m-aș uita. Și-aș merge cât puterile m-or ținePân-aș da de câmpuri mai uscateȘi-o mare eu m-aș face pentru tine,Să-ți spăl iubite-un munte de păcate! Tu să-mi fii un soare ce se pierdeÎn fiecareContinuă lectura „Mirela Butacu”

Gabriel Cristea

Pe Munții Măcin Urcușul de bivol, spre muchii neclare,mi-l port ca Sisif având lumea-n spate;Năluci din adâncu-mi răsar pe cărare;Hercinicul ochi prin ceață se zbate. Pătrunde-n vertebre ozonul și parcăMi-s nările peșteri, răsuflet de zmeu;Se nalță codalbul în zboru-i, să-ntoarcăSorinele spații în sufletul meu. Prin cioareci, genunchii zdreliți ies afară;Și stânca se-adapă din sânge-mi crud.SuntContinuă lectura „Gabriel Cristea”

Beatrice Alfred (Alice Puiu)

Rememorând geometrii dintr-un atom de tăcere… atât de dinamic albastrul sărat ca un clocot de stele peste coastele câmpului care tace invers goana trenului printre linii punctate de scaieții de abur și melcii tălmăcind sidefiu capriciul elastic și cumva indecis dintr-un murmur de malahit… un nor sau o cometă abandonată-n erata cerului sau un cevaContinuă lectura „Beatrice Alfred (Alice Puiu)”

Camelia Corina Boț

Floare de colț Sunt o floare de colțcrescută-n vârf de munteși vă spun cu grai dulce:vântul nu mă rupe,nici soarele nu mă seacă,nici ploile nu mă îneacă,vijelia nu-mi alungă veselia,rădăcinile din stâncănu mi le smulge, oricât mi-ar fidurerea de adâncă.Stau dreaptă în fața sorții,simt timpul cum treceprin ieslea vieții,cum soarele mi se prindede plete și-nContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

Ioan Avram

Pași prin labirint Chiar de e pe înserate și privirea-i spre apusPrivesc lumea pe-ndelete, privesc anii ce s-au dus,Mai adulmec izul zilei, razele îmbujorate,Mai citesc câteva rânduri pe o filă dintr-o carte. In genunchi sau dând din aripi am trecut prin munți și văi,S-au scurs zile-ntunecate, au ars focuri și văpăi,Rătăcind prin labirint, printr-al viețiiContinuă lectura „Ioan Avram”

Mărioara Nedea

TRAGICA ÎNTÂMPLARE De-o vreme mă sufocă o tragică-ntâmplare.Îmi intră în travaliu savanta călimarăCu versuri imorale și rime ordinare,Ce-mi măzgălesc lacuna cu gloria impară.Storc căile lactee de sânge și de lapte.În urma mea, planeta ,mai searbădă se naște.Adorm pe geana serii și fluier încă-o noapteLa greierii -ți din creier, de parcă…te-aș cunoaște! În iarna buimăcită de-atâțiaContinuă lectura „Mărioara Nedea”