Iulian Crețu

.De dragul tău Uite, iubito,de dragul tău,o să adun toate lacrimilerisipite de tineîn stele,să fac ceațădin eleși să ascund în ea,răutățile lumii,ce te-au rănit,iar țiesă-ți crească zâmbete-n ochi!… Să nu știi că exist!…Să fiu numai o părere,o iluzie a ta,… o himeră.Să nu mă suporți,când nedumeririle melete dor!…De ciudă,să-ți vină, așa,… să mă spânzuride unContinuă lectura „Iulian Crețu”

Nela Viorica Boca

Tăceri Eu nu împachetez iluzii zâmbitoare,Nici n-am să vând deșartăciuni,Căci zborul meu prin lume doare,Demult n-am mai cules minuni… De multe ori cuvintele-mi înțeapăȘi lasă urme atunci când izvorăsc!Căci n-am găsit decât o lume seacăCe în iluzii viața își hrănesc… Gonind spre înălțări deșarte,Adesea uită darul cel dintâi!Căci numai inima curată-mparteIubirea-lege căpătâi! Și-atunci mă învăluiContinuă lectura „Nela Viorica Boca”

Iancu Cătălin

Dezleagă-mă De ce mi-e dor în fiecare clipăDe ochii tăi, două văpăi în noapte?De ce mă poartă-a gândului aripăLa buzele-ți ca de cireșe coapte? Clepsidra trupului îmi e ispităȘi îmi alungă somnul înspre zori,În patru zări mi-e clipa risipită,Tu n-ai habar ce mult poți să mă dori. De ce mă poartă pașii spre-a ta poartăPrinContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Georgeta Istrate

VIS De pe malul Prutului,Spre ograda frateluiDe pe malul celălalt,Doar apele ne despart. Întind mână să-l sărut,Dar sunt despărțit de Prut,Plin cu lacrimile greleAle lui și ale mele. Martor azi și în trecutLa ce soartă am avut…Viiturile, puhoi,Au rupt podul dintre noi. Am rămas doar cu oftatulȘi dorul unul de altul.Ardă-i focul, potentații,Care au despărțitContinuă lectura „Georgeta Istrate”

Luminița Trăistaru

Ruga furnicii O noapte nesătulă soarbe albastrul bolții,Să întunece sclipirea din stelele confuze,Furnica obosită se așază-n pragul sorțiiȘi întinde către soare sămânța, printre frunze. Din ochii ei se înalță o rugă fără vină ,Cu aripi moi de îngeri, cu glas de uragan,„Presară Ici Și Colo O Sare De Lumină,,Sămânța să încolțească, să nu se piardă-nContinuă lectura „Luminița Trăistaru”

Mira Minu

Dor de alb Mi-e dor de alb, alb de poveste, de clipe mari, de neoprit,Mi-e dor de flacăra din suflet, săltând nămeți în asfințit!Iubirile de altădată au gust de fagure topit …Mi-e dor și de-un sărut în poartă, tiptil, de-al mamei ochi ferit! Gutui…se rotunjeau mai tare, doar în odaia de la drum.Iar merele țãșneauContinuă lectura „Mira Minu”

Georgeta Rada

NELINIȘTI Taina făpturiiTrece prin vremuri,Câinii pământuluiLatră-n abis,Stelele-n ceruri,Ochi ai cuvântului,N-au a rescrieCe mi-a fost scris. Floare de piatră,Însingurare,Ochiul din frunteMi l-ai închis…Mă dor aripile,Mă doare saltulPeste prăpastia,Umbră și vis… Sufletu-ntindeMâini tremurândeSă ceară aripiGata de zbor,Ochiul furtuniiDacă-l cuprinde,Oasele cruciiToate mă dor. Coboară paceȘi mă ușurăȘi mă dezleagăDintru apus!Mi-i dezlegareaDinspre făpturăDrumul acasăȘi-i numai dus. Lepădând hainaȘi legeaContinuă lectura „Georgeta Rada”

Ion Sima Delagaleș

DE UNDE VII ? Spune-mi ce dorești, Iubire,de-mi aprinzi ca o văpaieinima slăbităcu-ale tale mângâieri înșelătoare ?De unde vii și cine ești,de mă ții în îmbrățișarea ta ostaticfără vreo portiță de scăpare ? Și de ce-mi apari așa târziu ?De ce acum, când inimaîmi e cernită de singurătate ?Nu știi că anotimpurile melemi-au devenit totContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”

Angela Petre

Gânduri Vine iar Crăciunul, lumea-i dezbinatăDoar de amintire mângâiați pe creștet,Vine iar Crăciunul, vestea minunatăPare că se pierde prin frunzișul veșted… Steaua sus răsare, cine să o vadăCând îngrijorarea cască peșteri mute?N-a murit creștinul ce era odatăDar se amăgește fără să asculte… „Leru-i ler” colinda s-a pornit pe caleCetina din codri dă miros de cruce,FulgiiContinuă lectura „Angela Petre”

Gabriel Cristea

Sălbaticul artist… Sălbaticul artist pictează zoriipe șevaletul lui de andezit,în nuanțe purpurii și iluzorii,și-apoi adoarme gol și fericit, iar albele peneluri înspumate,cu care toată noaptea a pictat,le-a scufundat în marea de agateși-mbracă rostogol țărmul uitat. În visul lui se nălucesc corăbiiplutind ca necrofagii în picturi,cu-aripi de foc și ciocurile săbii,ce smulg din carnea vechilor culturi.Continuă lectura „Gabriel Cristea”