Dorina Omota

De vorbă cu Dumnezeu Printre fantezii,Arse-n ereziiAdes Te-am vândut,Viața mi-am pierdut. Și n-am înțelesCe păianjeni țesPeste chipul TăuO, Iisuse-al meu Apoi te-am zăritDar nu m-am smeritȘi-n hău am căzutFiindcă n-am crezut Că-mi Vei fi mereuCând îmi va fi greuDeși Te iubeamSi-ades Îți vorbeam Nu puteam a staDinaintea TaCând în gând nespusVorbe grele-am spus Iar cândContinuă lectura „Dorina Omota”

Ioana Popescu

Nici nu regreți De vânt ai semănat, culegi furtună,nimic nu te salvează de ce-ai dat,nu-i nimeni să-ți mai cânte azi în strună,c-amarul dintr-o cupă-ai tot vărsat. Te-ai răzvrătit pe tine și pe lume,și-ai aruncat cu tină și noroicrezând că nu mai este vreme bună,că nu mai este timp pentru-amândoi. Și-acum regreți, nu-ți pare că-i tardiv?și-oricâtContinuă lectura „Ioana Popescu”

Eugenia Spătaru (Adnana Radu)

TE-AM RĂTĂCIT PRIN GÂNDURI Te-am rătăcit prin gânduri, prin doruri și suspine,Prin zile fără soare și nopțile senine,Prin dimineți închise în ceașca de cafea,Prin zorii ce-mi zâmbesc din fald de catifea. Te-am rătăcit prin suflet, pierdut în amintiriȘi numele ți-am scris pe flori de trandafiriDar, toamna a venit și vântul a suflat,Petalele de floare înContinuă lectura „Eugenia Spătaru (Adnana Radu)”

Camelia Corina Boț

Viziune Seară-mbrăcată-ntr-un gri obosit,din camera pustie privești copacii uscați,portrete vechi, atârnate de pereții decojițiși-o ultimă carte necitită mai stă pe masă…înghițindu-și cuvintele.Tristețea închisă-n dulap urlă nebună,sufletu-ți imploră natura, se vrea de cristalîn carnea care doare, rostind cuvinte;rămâi ancorat în acea dimensiune,ca un fluturece și-a lipit aripa de geamul timpului.Privești cum te desprinzi de trup șiContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

Camelia Marin

ÎNTR-O ZI OARECARE Unde eşti? Mă mai ştii?Desenam un amurg pe o stradă din centruŞi dansam amândoi, şi eram încă vii,Două flăcări nebune într-un dodecaedru…Ne-aruncam pe un scaun pălării şi fulare,Rămâneam în mănuşi şi-aveam în buzunareSperanțe şi vise, cât apa pe PrutŞi în noi nu era niciun semn de-ntrebare,Buzele se topeau într-un singur sărut,Nu ştiamContinuă lectura „Camelia Marin”

Daniela Konovală

Iubirii Te-aș scrie peste toate petalele născutePeste bobocii vremii, în ape ne-ncepute,Peste al mării umblet și-n taine de smarald…Când ziua-n rouă crește te-aș scrie-n versul albȘi te-aș citi vremelnic din calendare verziCa pe-o aniversare în trunchiuri de livezi. Te-aș scrie-n hieroglife și te-aș ascunde-n raiSă nu fii tălmăcită în pământeanul graiDe nimeni! Niciodată cuvânt săContinuă lectura „Daniela Konovală”

Nicoleta Lupu

Înserarea Am înșeuat apusul spre răsărit, în zare,Mă apăsa osânda pe umerii amândoi,Pierdutu-m-am în ploi de stele căzătoare,Lăsat-am pradă nopții și ziua de apoi. M-am adăpat cu ploi venite de niciunde,Si le-am oprit la granița cu moartea,Voiau să-mi spele pata de pe frunte,Într-un târziu, când se lăsase noaptea, E luna mult prea mare, sau mieContinuă lectura „Nicoleta Lupu”

Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)

POEM TÂRZIU * IN MEMORIAM * Sărman moșneag,împresurat de umbrestai nemișcat și cugețipe-al casei tale prag,pustiul ți-este sfetnic,în tâmplă îți pătrunde,prieten ți-e, de-acuma,modestul tău toiag… Prin păru-ți ca omătultrecut-au ierni… și vântulizbeliștii râvnit-ala stinsa-ți tinerețe…Nevoi și lipsuri grelecum greu este pământul,te-au aruncat în grotaacestor bătrânețe.. Tu, fruntea gânditoareți-o reazemi obosită,strângând la piept toiagulca pe unContinuă lectura „Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)”

Percec Felicia

Izvorul dorului Hoinărit-am viața-ntreagă și-am bătut la uși străine,Umilită uneori și uitând, prea des, de mine!Căldărușa mea din suflet, până-n vârf, plină-i cu dorȘi-a-nceput să se reverse din al inimii izvor. Dorul de mamă și tată îmi macină somnu-n noapte,Lovind stăvilarul minții năpădit de griji deșarte!Scuturat-a de pe mine dulce floare-a tinereții,Ruptă de nedreapta soartăContinuă lectura „Percec Felicia”

Mira Minu

Spune-mi Dacă-aș veni … tiptil, la tine, într-o seară,Ai ști să taci, s-asculți … cum foșnete coboarăDintr-un copac înalt, cu șoapta lui ușoară,Din liniștea vibrând, din tot ce ne-nconjoară? Ai vrea … ochi să închizi, să te-ntâlnești cu mineÎntr-un albastru vast și fără de suspine?Să simți, cât de adânc, poți merge-n dor de sine,Cum taineContinuă lectura „Mira Minu”