Ruine Pe zidurile mele prăfuiteA început să crească iarbă rea.Cu ghearele adânc în mine-nfipte,Un șoim țipă sinistru, jalea sa. Amurgu-mi face turnul, o nălucă,Care pierdută, cere milă-n cer.Ș-un dor nebun de tine mă apucăCând cărămida-mi cade din crenel. Iar râul, care-mi curge pe sub ziduri,Îmi sapă-n temelie șanț adâncȘi nu știu cât voi mai răzbateContinuă lectura „Petre Vatuiu”
Arhive etichetă:Promovare
Silvana Toma
Amnezie Încerc să-nvăț iar viața fără tine,ca un școlar în clasele primare,silabisind, pe vechi abecedare,cuvinte ce îmi par acum străine. Le învățasem într-o vreme bineși le știam chiar potrivi în fraze.Și-apoi…, te-am întâlnit pe tine!Privirile mi s-au schimbat în razeși inima-n clepsidră argintie,preaplină de speranță și iubire. Cuvintele ți le șopteam doar ție,de parcă pentruContinuă lectura „Silvana Toma”
Ștefănescu Dorin
MĂRȚIȘORCu două fire împletitetopim omăturile reciși dezarmăm oștiri de țurțuri,tăioase spade fără teci.Un fir e alb de ghiocel,în el am răsucit iubire,nădejde și un strop de cersă-i cerem iernii despărțire.Un fir e roșu sângeriu,jertfa adusă primăverii,pecetea buzelor de focpe anotimpul învierii.S-au întâlnit într-o legendă,au generat un univers,au dezghețat atâtea inimiși nici un crivăț nu le-aContinuă lectura „Ștefănescu Dorin”
Dumitru Vasile
Fereastra De ce numai noaptea îți place să scrii?Veioza e farul din zorii târzii,fereastra, tăcută și neagră, îți spunecă este portalul spre-afară, spre lume,o lume cu ochii albaștri, de cer,o lume de verde și-un cerc de misterde jur împrejur, ca un dans fermecat.Fereastra e-nchisă, un negru pătrat. Când ceasul va bate secunda tăcerii,rămâne în urmăContinuă lectura „Dumitru Vasile”
Viorel Gongu
Cuvinte fără forme Cuvinte fără forme lovesc etern în bordIar vântul aspru, ritmul le-aşterne în tangaj,Timona nopţii aspre loveşte surd în cordCând eu, pe rana lumii, mai ţes înc-un bandaj.Sunt desemnat să sufăr în locul celor goi,Sunt condamnat la vise să dau şi la export,Cuvinte aruncate de alţii la gunoiLe pun din nou pe apăContinuă lectura „Viorel Gongu”
Paul Andrei Rîpă
LA COLOMBA DI PACE Poso gli occhisulla punta dei miei piedi.Si apre il vuoto,nel quale rimbombano,come magma in un vulcano,la sofferenza,la speranza sbiadita,quel domani chenon arriverà mai.Ad un tratto scendonodal cielofluttuandole ali spezzatedei miei sogni,formanouna colomba bianca,simbolo di pace.La terracomincia a gioire,pervade la naturacon il suo canto.Pian pianoil vuotoinizia a colmarsi,nei miei occhiil riflesso dellaContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”
Daniela Konovală
Prin dafini… Pe steaua mea dorm îngerii prin dafini,torc nemurirea-n fire aurii,Stau visele-nșirate sub opaiț,cuminți în buzunare de copii.Ninsorile se-ntrec cernând lumină,Cireșii ning și ei la asfințit,Pe steaua mea e veșnic sărbătoareÎn murmur de colinde haiducind. Fac sfinții cozonaci în cuhniea vremii,Pun miez curat din nucul cel bătrân,Arvună dau hangii-n pragul seriiÎn degustarea bobului deContinuă lectura „Daniela Konovală”
Ștefan Olaru
Prea puțin Am căutat adânc, cu remușcare,Prin colbul strâns în palmele bătrâneȘi-am înțeles că tot ce mai rămâneE tot ce-am dăruit în închinare… Am adunat și-am risipit seninCe-am căutat cu-a visului retină…Și chiar de-am strâns adâncuri de lumină,Aș mai rămâne azi cu prea puțin… Căci fără rost ne pribegim prin viațăSă smulgem pana păsării măiastreCândContinuă lectura „Ștefan Olaru”
Nela Viorica Boca
Handicap Uneori, când furtunile îmi scutură cerulMă retrag în liniștea mea albastrăCu cât e mai înverșunat gerulÎmi creez trepte din îndoiala nefastă…Le ridic din cărămizile făcute să-mi indiguie vise.Uneori șchiopatez în craterele ce-mi bareaza înaintarea.Mi se pune handicap, pe ceruri deschiseFulgere îmi întunecă cu furie și zarea…Dar răsar din nou, din ploi de primăvară timpurieMăContinuă lectura „Nela Viorica Boca”
Neagu Costel – Excelsior
Prefaceri Așa cum vinul roșu înnobilează firea,Lumina mea, tu însăți, mă scoate din penumbră,Fi-mi, de dorești. o clipă, tu, unică, PsaltireaȘi pe cărarea vieții, nu mă lăsa în umbră. N-avem nimic a face, din huma cea plăpândă,Ni-i soarta, înc-o viață, să dăm nemărginirii,Fi-mi, draga mea, din ceruri, corpuscul drag și undă,Să scriem, împreună, prefacerile firii.Continuă lectura „Neagu Costel – Excelsior”
