SPLENDID ANOTIMP
Sub licăriri de vreme se trezește
Natura în veșmânt multicolor,
Pădurea-ncet, încet se desfrunzește,
Iar printre ramuri cântecele mor.
Și-n mângâierea cerului albastru,
Mai tremură o undă pe un râu,
Luându-și chip de zeu din alabastru
Câte un nor mai pune vremii frâu.
Și trestiile parcă mai imploră
O zi de vară să mai stea puțin,
Dar timpul trece-a nu știu câta oară
Lăsând în urmă câte-un slab suspin.
Oglinda apei își adună poze
Pentru albumul verii ce se duce,
Mai prinde printre stropi frumoase roze,
Ce-s puse între pagini să se culce.
Dar de privim atenți natura sfântă,
Nu vom vedea tristețe pe-al său chip,
Chiar dacă păsări multe nu cuvântă,
Ea a trecut în splendid anotimp!
