Toamna
Toamna a bătut la ușă
Și parcă a cuibărit,
Prin livadă, jucăușă,
Un tablou nemărginit.
Picurând culori din ceruri,
Pomii s-au împodobit,
Cu mărețe giuvaieruri
Ce-s născute din zenit.
De pe câmpuri, în hambare,
Holdele se-adună în dar,
Pentru cei ce arși de soare
Au muncit pământul iar.
Strugurii scăldați în miere,
Poposesc din vii, în cramă,
Să dea mustului plăcere,
Și ne-îmbie cu o cană.
Cuiburile de rândunele
Au rămas acum pustii,
Și-au luat zborul către stele,
Păsărele mii și mii.
Și-au făcut autostradă
Către locul de iernat,
Unde vremea e mai caldă,
Nu știu cine le-a îndemnat.
Ziua e acum mai scurtă,
Ploile de toamnă vin,
Toamna a bătut la ușă
Cu o cupă de pelin.
Zbor spre înălțimi 