Rodica Ochiș

Vom scrie

Mi-aș dori prin gânduri mereu să-ți rătăcesc
Și-atunci când strigă-n mine depărtarea,
Cu lacrimile stelelor care lucesc
Prin visele mele, să-ți caut cărarea.

Alerg spre tine prin noaptea troienită
Când viscolul lovește-atât de tare,
Buzele caută o șoaptă nerostită,
Să vii, să mă aduni de prin ninsoare.

Peste clepsidră cad fulgii de zăpadă,
Lacrima-ngheață, când în ea se-adună,
Va curge-n noi clipa, nimeni să n-o vadă,
Trei zile și trei nopți, într-o săptămână.

Și iarăși vor ninge flori albe de iubiri
Să potolească deșertul însetat,
Se-ngemănează adâncuri din priviri
Împletind șoaptele ce s-au căutat .

Vom scrie povestea care-o să rămână
Ca perla, dintr-o scoică, sidefată,
Doar timpul putea-va cândva să ne-o spună
Cu-același început: ,,A fost odată”…

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: