
TE-AM IUBIT FEMEIE!
~Camelia Lungu~
E primăvara-n floare, iubire unde ești?
Se-aștern flori pe cărare, roz-albe de cireși.
Iar zumzetul de-albine îmi dă de știre-n zori
Că-i primavară…însă, în suflet am fiori.
Te caut, dar ecoul se pierde-n urma ta,
Căci ai plecat femeie, n-ai vrut să fii a mea!
Te-ai dus spre-o altă lume fără griji și nevoi
Te caut, dar ecoul se-ntoarce înapoi.
Nu te-ai gândit că puiul ce plânge-acum în prag
E rodul fericirii când ne iubeam cu drag.
E mic și nu-și dă seama ce e acum cu noi,
Va crește și-o să-ntrebe: de ce suntem doar doi?
Căci soarta nemiloasă te-a smuls și plâng în pumni.
Nu vreau să creadă puiul că suntem doi străini.
M-ai subjugat și pașii abia îi mai târăsc,
Căci te-am iubit femeie….și încă te iubesc.
CHEMARE
~Camelia Lungu~
Un vânt ușor de primăvară
Ne cheamă-n mijloc de zăvoi
Să colindăm desculți prin iarbă
De mână-ndrăgostiți noi doi.
Să alergăm să prindem zarea
Nemărginită de smarald,
S-atingem locul unde marea
Mai primenește câte-un val.
Aripi să prindem ca doi fluturi
Și să zburăm spre-ntinse lunci,
Florilor să le dăm săruturi
Să chicotim cu glas de prunci.
Să ne scăldăm în apa rece
A unui pârâiaș domol
Ce curge-așa cum vremea trece
Sau cum zboară în larg un stol.
Să desenăm pe bolta clara
O inimă bătând ușor,
Iubirile noastre să zboare
Unite-ntr-un inel în zbor!
Redactor șef Camelia Boț