Eduard Bucium

Culori pe suflet
Eduard B.

Mi-e sufletul gust de zăpezi vineţii
Ce-şi leapădă doliu-n izvoare,
Prelins dintre nori, pe aripi timpurii
De păsări ce vin dinspre soare

Mi-e alb de egretă, pe rană de glonţ,
Bandajul ce-mi mângâie sternul
Și mac înflorit lângă inimă-n colţ,
Din puls ce sfidează infernul

Bocancii mi-s grei de atâta război,
Iar praful de pușcă-i pe gata
Mi-e sete… mi-e negru-n tranşeu şi-i noroi…
Ce dor mi-e de ploi „cu găleata”!

Mi-e verde, alături de fierul de plug
Uitat într-un capăt de brazdă
Mi-e iarbă strivită-n copite şi-i crug
De fluturi ce-şi caută gazdă

Mi-e floare albastră, închisă-n boboc,
Cerşind anotimpul prielnic
Nevoii de cer, și de rost, și de scop,
În zbuciumul ăsta vremelnic…
31 martie 2021

Redactor șef Camelia Boț

Un gând despre „Eduard Bucium

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: