Vio Sterian

M-AI DEZVELIT DE CER
     ~Vio Sterian ~

S-au strâns temeri în colțurile fricii,
În așteptare cuibărește urma ta,
Pământul a-nghițit iarăși o stea
Și-mi sunt necontenit, tristețile, amicii.

Mă-mbrac din goluri goale, cu-n alt gol
Și mă-nvelesc cu cerul sterp de Lună,
Din lipsa ta nimicul mi se-adună,
În alt nimic, care-mi tot dă ocol.

Și totuși, parcă lipsa ta mi-e plină
De plumb și de o mie de întrebări,
Nu-mi mai încap în stare-atâtea stări
Și mi-i orfană pleoapa de lumină.

În rana ta deschisă a-ncolțit pelinul,
Își bea râzând amarul prin fotografii,
Veghează-n fumul de țigără nopți târzii
Și își îneacă zorii prin pahare, vinul.

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: