Mihaela Avram

FLOAREA CREDINȚEI

E PALIDĂ privirea ce cade pe MORMÂNT
Și-un FREAMĂT se ridică spre ceru-ntunecat,
E umbra Ta bătută de spini și de cuvânt,
Purtată-n RUGĂCIUNE, desprinsă de păcat.

La crucea Ta, o FLOARE își plânge frumusețea
Și PLOUĂ cu durere peste pământul sfânt .
NEBĂNUIT ți-e glasul ce va purta blândețea
Când ÎNGERII cu Tine vor face legământ.

Tu ai DORMIT adânc, uitând de omenire,
De piatra aruncată cu ură-n urma ta.
DANSAU în juru-ți brațe purtând spre surghiunire
Și ultima-ți tăcere, ce-n mâna lor va sta.

Intoarce azi, Isuse, privirea spre pământ
Revarsă-ți peste noi lumina delicată
Iubirea să ne fie de-a pururea veșmânt
Iar floarea să răsară din piatra aruncată!

Mihaela Avram, 18.04.2021

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: