Rodica Ochiș

Floare de măr

Abia le atinsese primăvara,
Petalele scăldate de candoare
S-au desfăcut când se lăsase seara.
Te fascina alb-rozul din culoare!

A renăscut din muguri de cuvinte
Care împodobeau o poezie,
Ea te-aștepta pe-un ram de măr cuminte
Să-ți dea în dar o dragoste târzie.

Tu te apleci să-i savurezi parfumul
Și într-o clipă porii ți-i pătrunde.
Ea nu știa că a pășit pe drumul
Ce-o va purta spre nu se știe unde.

Spera în visul care înflorește
Și sufletul ți-l așeza în palme,
Și te-ai convins atunci că te iubește…
Oare-o să-l poți lăsa să se destrame?

Zeci de-ntrebări încep să rătăcească,
Prin gând nici un răspuns nu mai străbate…
Petalele încep să se-ofilească
Și plânge toamna-n mine, de departe.

A început să plouă cu tăcere,
Tu te-ai ascuns să nu te ude lacrimi…
Eu am rămas țintită de durere,
Floare de măr, uitată printre patimi…

Rodica Ochiș
Drepturi de autor rezervate.

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: