TAINA LUMINII INFINITE
Lumina infinită
îmi este murmur
în tăceri
încurcate…
Şi văd cum
picură iubirea
cu stropi mari,
în râul de
smarald.
Când plopii îşi
anunţă înflorirea,
–sub raza primăverii–
toate timpurile
cad.
Nedefinirea e
ca un sacrificiu
în sălbăticia
singurătăţii.
Tu, crede că
timpul trece
nevăzut,
fără să-l simţi!
E taina
luminii infinite,
ca un murmur
în tăceri
încurcate…
Flori Gomboş
Redactor șef Camelia Boț
